Elon Musk vrea să ofere servicii internet Starlink în Iran

SpaceX intenționează să solicite administrației americane o derogare de la sancțiunile împotriva Iranului pentru a oferi servicii de conectare la internet în această țară prin intermediul constelației sale de sateliți Starlink, a anunțat luni fondatorul companiei aerospațiale Elon Musk pe contul său de Twitter.

Elon Musk a anunțat că Starlink este acum disponibil pe toate continentele, „inclusiv în Antarctica”, compania plănuind să lanseze până la 42.000 de sateliți pentru a oferi bandă largă din spațiu.

Oferirea acestui serviciu în Iran ar putea „schimba cu adevărat datele pentru viitorul” țării, a comentat jurnalistul științific de origine iraniană Erfan Kasraie.

Lansat la sfârșitul anului 2020, serviciul Starlink permite accesul la internet în zonele slab deservite de rețelele terestre fixe și mobile, plătind o antenă, un modem și un abonament ale căror tarife variază de la o țară la alta.

SpaceX a desfășurat aproape 3.000 de sateliți Starlink din 2019 și efectuează aproximativ o lansare pe săptămână cu propriile rachete Falcon 9 pentru a accelera desfășurarea constelației sale.

Iranul se află sub un regim de sancțiuni sporite din partea SUA de la denunțarea de către fostul președinte Donald Trump a acordului din 2015 privind activitățile sale nucleare.

#servicii internet #Elon Musk #Starlink

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.