Energia verde scumpește cursele de avion - avertismentul companiilor aeriene

Liniile aeriene de pasageri cresc prețurile odată cu mișcarea industriei spre atingerea țintei de reducere a emisiilor de carbon, care sunt stabilite la net zero până în 2050, a spus marți șeful asociației globale de comerț, potrivit Reuters.

Willie Walsh, director general la International Air Transport Association, din care fac parte cele mai mari linii aeriene din lume, a făcut un apel spre Europa să grăbească producția de SAF – Sustainable Aviation Fuel (combustibil sustenabil folosit în aviație).

Prețurile biletelor de avion au crescut deja anul acesta ca rezultat al prețurilor mari pentru combustibilul convențional, fosil, pe care îl folosesc în prezent aeronavele.

“Nu putem aștepta ca o industrie care face în medie profit de $1 pe client să absoarbă creșterea imensă a prețurilor combustibilului cu care ne-am confruntat în ultima perioadă,” a spus Walsh reporterilor la întâlnirea anuală cu presa. “Industria nu va putea absorbi costurile tranziției la zero emisii.”

Grupurile de protecție a mediului argumentează că prețurile mari ale biletelor de avion ar putea contribui la reducerea emisiilor printr-o creștere mai lentă – sau, posibil, o reducere – a traficului aerian.

Walsh a lăudat eforturile Statelor Unite de a crește producția de combustibil curat, în contrast aparent cu obiecțiile UE potrivit cărora noile subvenții americane ar putea crea concurență neloială. Acesta a mai spus că inițiativa UE de a obliga aeroporturile să ofere cantități crescute de SAF este “nonsens total”, pentru că acest tip de combustibil nu este disponibil în cantitate suficientă și nu poate fi găsit peste tot.

“Răspunsul Europei la problemă penalizează populația,” a spus Walsh.

În luna iulie Parlamentul European a susținut implementarea de noi reguli în aviație, care impun ținte precise de înlocuire a kerosenului cu surse de combustibil mai puțin poluatoare, în timp ce a extins definiția a ce anume reprezintă combustibil verde.

În Statele Unite administrația Biden a lansat o provocare guvernului de a furniza cel puțin 3 miliarde de galoane de SAF pe an până în 2030. Sectorul aviatic este considerat unul dintre cele mai dificil de de-carbonizat sectoare pentru că alte surse de energie nu pot înlocui ușor combustibilul actual.

Subvențiile date anul acesta de SUA prin Inflation Reduction Act includ sume semnificative pentru industria SAF sub forma creditelor fiscale, însă liderii industriei din Europa, inclusiv Airbus, spun că această legislație a SUA nu este corectă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curse #scumpiri #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.