Escaladarea Everestului devine mai scumpă: Nepalul majorează taxa la 15.000 de dolari

Nepalul va majora taxele de permis pentru escaladarea Muntelui Everest cu 36%, acestea ajungând la 15.000 de dolari, pentru prima dată în aproape un deceniu, conform unui anunț oficial. Veniturile generate din aceste taxe reprezintă o sursă vitală pentru economia locală, care beneficiază de prezența a opt dintre cei mai înalți munți din lume, inclusiv Everestul, relatează CNN

Narayan Prasad Regmi, directorul general al Departamentului de Turism, a confirmat că noile tarife vor intra în vigoare în septembrie, vizând sezonul principal de alpinism din aprilie-mai. Taxele pentru alte sezoane mai puțin populare vor fi de asemenea majorate: la 7.500 de dolari pentru toamna (septembrie-noiembrie) și la 3.750 de dolari pentru iarna (decembrie-februarie).

„Redevențele nu au mai fost revizuite de mult timp. Le-am actualizat acum”, a declarat Regmi pentru Reuters.

Unii organizatori de expediții susțin că majorarea nu va descuraja alpiniștii, având în vedere popularitatea traseului South East Ridge deschis în 1953 de Sir Edmund Hillary și Tenzing Norgay.

„Ne așteptam la această creștere. Este un pas de înțeles pentru guvernul nepalez,” a spus Lukas Furtenbach de la Furtenbach Adventures. Totuși, destinația este criticată frecvent pentru supraaglomerare, probleme de curățenie și siguranță.

În fiecare an, sute de alpiniști se confruntă cu un mediu tot mai arid și stâncos pe Everest, semnalând efectele încălzirii globale. Oficialii nepalezi au declarat că sunt organizate campanii de curățenie și măsuri de siguranță pentru a proteja această regiune iconică.

#nepal #taxa #Everest

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere energetic, importând aproape integral cărbunele, gazele naturale și produsele petroliere, potrivit unui recent Raport de Țară privind Clima și Dezvoltarea, publicat de Banca Mondială. În plus, economia țării este intens poluantă, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media Uniunii Europene. Această realitate expune Moldova la riscuri economice semnificative, inclusiv la viitoarele tarife comerciale legate de carbon ale UE, care vor intra în vigoare în 2026.

Economia Moldovei, puternic dependentă de agricultură, este afectată de secetă și alte șocuri naturale, contribuind la creșterea economică slabă, volatilă și la sărăcia rurală accentuată. Schimbările climatice au amplificat frecvența și severitatea secetelor și inundațiilor, în timp ce poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese premature anual. Costurile economice ale acestor probleme sunt estimate la 164 de milioane de dolari pe an, echivalentul a 1,3% din PIB-ul țării în 2021.

Potrivit raportului, tranziția către o economie verde ar putea revitaliza și moderniza Moldova. Printre beneficiile enumerate se numără: crearea de locuri de muncă mai bine plătite, reducerea poluării aerului și a deceselor premature și îmbunătățirea securității energetice și a sănătății populației.

Raportul subliniază necesitatea unor politici centrate pe oameni, care să protejeze populația vulnerabilă, să consolideze protecția socială și să îmbunătățească accesul la infrastructură și servicii publice rezistente la schimbările climatice. În plus, este esențială pregătirea forței de muncă pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

În contextul provocărilor actuale și al riscurilor viitoare, raportul Băncii Mondiale se arată că în următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.