Escrocherie la scară largă! Cum încearcă Elat Neocons să deposedeze de locuințe 80 de familii din Chișinău

Ghenadie Osoianu, unul dintre proprietarii afectați în scandalul imobiliar de la compania „Elat Neocons”, a făcut declarații în cadrul unei conferințe de presă de la IPN. Acesta afirmă că, printr-o schemă ilegală și fără precedent în Moldova, circa 80 de proprietari riscă să rămână fără locuințele deja cumpărate și achitate în anul 2019.

Potrivit lui Osoianu, instanțele de judecată au luat decizii privind anularea tranzacțiilor de vânzare-cumpărare ale apartamentelor fără ca proprietarii acestora să fie măcar prezenți în sala de judecată.

„Ni s-au anulat actele fără să fim măcar prezenți în instanță. Este ca pe vremea lui Stalin din anii ’30. Suntem acuzați că suntem escroci, grup criminal organizat, deși nu avem statut de bănuiți sau învinuiți într-un dosar penal. E absurd”.

Proprietarul susține că la baza acestei scheme ilegale se află anularea retroactivă a bonurilor fiscale, printr-un act intern al firmei „Elat Neocons”, aprobat de o comisie formată din trei persoane: fostul director Ruslan Gurița, contabila și avocatul companiei Alesei Tighinean.

„Vă imaginați că peste trei ani după ce ați cumpărat un frigider, vânzătorul vine și vă spune că bonul fiscal e anulat pentru că banii de fapt n-au intrat în casă. Acum, extrapolați asta la apartamente. Ei vor să ne vândă apartamentele pentru a doua oară, dar deja la alt preț”, explică revoltat Osoianu.

Acesta avertizează că această practică periculoasă ar putea duce la un haos generalizat pe piața imobiliară și afectează siguranța oricărui cumpărător din Moldova, deoarece anularea retroactivă a unui bon fiscal ar putea deveni un precedent periculos.

„Oricine s-ar putea trezi mâine fără casă, doar pentru că vânzătorul a decis că plata nu a fost făcută, chiar dacă există dovezi clare ale plății. Este un atac asupra dreptului fundamental la proprietate”.

Proprietarii afectați cer intervenția urgentă a organelor de drept, inclusiv a procuraturii și a inspectoratului fiscal, care, potrivit lor, nu ar fi trebuit niciodată să permită o astfel de ilegalitate.

O ședință de judecată urmează să aibă loc pe 14 aprilie 2025 urmează o nouă ședință de judecată care ar putea lăsa alți proprietari fără locuințele deja achitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.