Escrocherii online cu fața BNM: Investiții false, deepfake-uri și promisiuni mincinoase

anca Națională a Moldovei (BNM) avertizează cetățenii cu privire la pericolele tot mai frecvente din spațiul online, unde sunt distribuite materiale înșelătoare care folosesc abuziv imaginea unor oficiali de rang înalt, inclusiv din conducerea BNM, pentru a promova așa-zise „oportunități financiare” cu câștiguri garantate.

Potrivit BNM, aceste scheme sunt adesea susținute de conținuturi video trucate cu tehnologii deepfake, care manipulează declarațiile sau aparițiile oficialilor, creând impresia falsă că statul sau BNM ar garanta astfel de investiții.

„Banca Națională nu promovează nicio platformă de investiții și nu oferă garanții pentru produse financiare destinate publicului larg. Astfel de asocieri sunt nefondate și urmăresc să inducă în eroare populația”, subliniază instituția.

BNM atrage atenția că dezinformarea online și manipularea prin conținut fals pot avea un impact grav asupra securității financiare a cetățenilor și pot submina încrederea în instituțiile publice.

Instituția îndeamnă publicul să fie vigilent și să nu ofere date personale sau bancare ca urmare a unor mesaje sau videoclipuri neverificate, și reamintește că toate informațiile oficiale sunt disponibile doar pe site-ul www.bnm.md.

Pentru a evita capcanele financiare, BNM recomandă consultarea ghidului de prevenire a fraudelor cu pretext investițional, disponibil aici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#escrocherie #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.