Tiparnița lucrează la foc continuu! Banca Rusiei a pompat 5 trilioane de ruble în sistem

Banca Centrală a Rusiei participă la finanțarea deficitului bugetar al statului și a oferit băncilor credite care sunt folosite pentru cumpărarea obligațiunilor guvernamentale rusești, relatează Bloomberg, cu referire la datele oficiale ale regulatorului.

Potrivit agenției, la data de 18 iunie, Banca Rusiei injectase în sistemul bancar 4,748 trilioane de ruble prin operațiuni repo garantate cu obligațiuni federale de stat (OFZ).

Schema descrisă de Bloomberg funcționează astfel: băncile cumpără obligațiuni emise de Ministerul Finanțelor pentru acoperirea deficitului bugetar, le depun la Banca Centrală drept garanție și primesc în schimb credite. Cu acești bani, instituțiile financiare cumpără din nou obligațiuni guvernamentale, ceea ce permite statului să continue să se împrumute. În final, o mare parte din datoria publică ajunge indirect pe bilanțul Băncii Centrale.

Datele arată că ritmul acestor operațiuni a accelerat din toamna anului trecut, când veniturile din petrol și gaze au început să scadă, iar deficitul bugetar s-a adâncit. Doar între sfârșitul lunii octombrie și sfârșitul lunii decembrie 2025, Banca Rusiei a acordat credite repo în valoare de 1,9 trilioane de ruble, iar în primele luni ale acestui an încă aproximativ 1 trilion de ruble.

Economistul Nikolai Korjenevski consideră că această practică va fi extinsă. Potrivit lui, adoptarea recentă de către Duma de Stat a unei legi care permite Guvernului să majoreze cheltuielile și datoria publică peste limitele prevăzute în buget deschide calea pentru noi împrumuturi.

Surse citate de Bloomberg afirmă că Ministerul rus al Finanțelor intenționează să atragă suplimentar între 2 și 3 trilioane de ruble în acest an pentru a acoperi cheltuielile legate de război, care ar putea depăși cu 40%, sau cu 4-5 trilioane de ruble, nivelul planificat inițial.

„Nu este vorba doar despre un deficit mai mare, ci despre o nouă eră a finanțării monetare a cheltuielilor statului”, afirmă Korjenevski.

Analiștii avertizează că extinderea acestui mecanism poate alimenta inflația. În lipsa posibilității de a majora în continuare TVA-ul și alte taxe importante, autoritățile ruse ar putea recurge tot mai mult la finanțarea indirectă prin emisiune monetară.

„Inflația este tot o taxă. Nu trebuie să faci nicio plată către fisc, însă îți pierzi puterea de cumpărare. În schimb, banii nou creați permit pentru o perioadă guvernului să-și finanțeze necesitățile”, susține economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacia continuă să piardă teren pe piața europeană. Înmatriculările mărcii în 34 de țări europene au scăzut în august cu 10,7% față de aceeași lună a anului trecut, până la 36.488 de autoturisme, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea mărcilor chinezești și al creșterii cererii pentru automobile electrice și plug-in hybrid.

Toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren atât în august, cât și de la începutul anului, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Presiunea vine într-un moment în care piața auto europeană se electrifică rapid: în august, înmatriculările de automobile complet electrice au crescut puternic pe principalele piețe europene, în timp ce producătorii chinezi își extind accelerat cota de piață.

Franța a rămas cea mai mare piață pentru Dacia, cu 7.154 de mașini înmatriculate în august, însă volumul a fost cu 13,4% mai mic decât anul trecut. Germania a raportat 5.164 de unități, un nivel apropiat de cel din august 2025, în timp ce Turcia a urcat surprinzător pe locul al treilea, cu 3.953 de automobile și o creștere de 14,4%. Italia a coborât cu 13,8%, la 3.885 de unități, iar Spania cu 3,5%, la 3.617 mașini.

Ascensiunea Turciei a împins România în afara primelor cinci piețe ale mărcii. Înmatriculările Dacia pe piața românească s-au prăbușit în august cu peste 48%, într-o lună în care întreaga piață auto locală a înregistrat un declin sever.

Imaginea nu este mai bună nici la nivelul primelor opt luni din 2026. Dacia a înmatriculat în Europa 360.033 de vehicule, cu 8,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. În termeni absoluți, marca a pierdut peste 36.000 de unități într-un singur an.

Franța conduce și clasamentul cumulat, cu 86.006 automobile Dacia, în scădere cu 10,4%. Urmează Italia, cu 62.649 de unități și un minus de 8,5%, Germania, cu 46.012 unități și o scădere de 3,9%, și Spania, cu 40.510 mașini, în recul cu 6,4%. Turcia a urcat pe locul cinci, cu 25.609 autoturisme, în creștere cu 16,9%.

România a coborât la 17.114 automobile Dacia înmatriculate în primele opt luni, cu 36,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția contrastează puternic cu avansul mărcilor chinezești, care și-au accelerat prezența în Europa și au ajuns în iulie la o cotă record de 11,1% din piață.

În pofida reculului general, Sandero rămâne unul dintre cele mai puternice modele ale mărcii în Europa, chiar dacă și acesta a înregistrat în august o scădere de aproximativ 15% pe piețele pentru care existau date centralizate la jumătatea lunii septembrie.