Ești în proces de redobândire a cetățeniei Române? Citește ASTA! Anunțul oficial te vizează direct

Ambasada României la Chișinău informează că, pe parcursul lunii mai, Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) suplimentează numărul ceremoniilor de depunere a jurământului de credință față de România alocate Ambasadei României la Chișinău și celor două Consulate generale din Bălți și Cahul.

Totodată, în luna iulie curent, ANC organizează două ceremonii de depunere a jurământului de credință față de România alocate Ambasadei României la Chișinău și celor două Consulate generale Bălți și Cahul.

Persoanele care pot depune jurământul de credință la sediul ANC sunt cele care au solicitat redobândirea cetățeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate, iar ulterior au optat pentru stabilirea domiciliului în România, cele care doresc menținerea domiciliului în străinătate, dar solicită depunerea jurământului la București, scrie Realitatea.md.

Condiții pentru depunerea jurământului de credință la ANC

Persoanele enumerate mai sus pot depune jurământul de credință în termenul prevăzut de lege și la sediul ANC din București, cu acordul șefului de misiune sau al oficiului consular din Republica Moldova.
Acordul șefului de misiune pentru depunerea jurământului de credință la sediul ANC este emis de către Secția consulară a Ambasadei României la Chișinău, Consulatul General al României la Bălți, respectiv Consulatul General al României la Cahul exclusiv în baza unei programări prealabile, obținute prin intermediul portalului extern www.econsulat.ro, în baza cererii online transmise spre pre-validare cu opțiunea depunerii jurământului de credință la ANC.
Pentru procesarea cererii de către Secția consulară sunt necesare aceleași documente ca cele solicitate în vederea programării pentru depunerea jurământului de credință față de România la sediul misiunii diplomatice.

Obținerea programării

Cererile online pentru depunerea jurământului de credință vor fi programate de către Secția Consulară, cu respectarea ordinii cronologice a datei de transmitere a acestora și în limita locurilor disponibile.
Data și ora programării vor fi trimise automat de sistem la adresa de e-mail care a fost folosită pentru crearea contului de utilizator pe portalul www.econsulat.ro.

Documentele care trebuie prezentate la sediul ANC

După obținerea acordului șefului misiunii diplomatice, persoanele programate trebuie să se prezinte la sediul ANC cu următoarele:

Acordul șefului de misiune pentru depunerea jurământului de credință la sediul ANC.
Act de identitate (pașaportul şi 2 fotografii tip pașaport – 35X45 mm);
Declarațiile prin care solicitanții îşi schimbă opțiunea privitoare la stabilirea domiciliului în România, ulterior aprobării Ordinelor ANC.

Ceremoniile vor fi organizate la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, din str. Blănari nr. 25, sect. 3, București.

Locurile sunt disponibile astfel:

12 mai (60 de locuri) – 30 de locuri alocate Consulatului General al României la Cahul și 30 de locuri Consulatului General al României la Bălți;
26 mai (60 de locuri) – alocate Secției consulare a Ambasadei României la Chișinău;
27 iulie (120 de locuri) – alocate Secției consulare a Ambasadei României la Chișinău;
29 iulie (60 de locuri) – 30 de locuri alocate Consulatului General al României la Cahul și 30 de locuri Consulatului General al României la Bălți.

„În contextul creșterii numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus, facem apel la înțelegerea și vă rugăm insistent să vă prezentați la sediul Secției consulare strict conform programărilor primite.

„Accesul în incita Secției consulare va fi permis numai cu purtarea obligatorie a măștii de protecție, lipsa simptomelor asociate COVID-19 (temperatură ridicată, tuse, rinoree, respirație dificilă) și menținerea distanței fizice (mai mare de 1,5 m)”, precizează Ambasada României la Chișinău.

#cetățenia Română #cetățenie #Ambasada României la Chișinău

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.