Ești în proces de redobândire a cetățeniei Române? Citește ASTA! Anunțul oficial te vizează direct

Ambasada României la Chișinău informează că, pe parcursul lunii mai, Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) suplimentează numărul ceremoniilor de depunere a jurământului de credință față de România alocate Ambasadei României la Chișinău și celor două Consulate generale din Bălți și Cahul.

Totodată, în luna iulie curent, ANC organizează două ceremonii de depunere a jurământului de credință față de România alocate Ambasadei României la Chișinău și celor două Consulate generale Bălți și Cahul.

Persoanele care pot depune jurământul de credință la sediul ANC sunt cele care au solicitat redobândirea cetățeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate, iar ulterior au optat pentru stabilirea domiciliului în România, cele care doresc menținerea domiciliului în străinătate, dar solicită depunerea jurământului la București, scrie Realitatea.md.

Condiții pentru depunerea jurământului de credință la ANC

Persoanele enumerate mai sus pot depune jurământul de credință în termenul prevăzut de lege și la sediul ANC din București, cu acordul șefului de misiune sau al oficiului consular din Republica Moldova.
Acordul șefului de misiune pentru depunerea jurământului de credință la sediul ANC este emis de către Secția consulară a Ambasadei României la Chișinău, Consulatul General al României la Bălți, respectiv Consulatul General al României la Cahul exclusiv în baza unei programări prealabile, obținute prin intermediul portalului extern www.econsulat.ro, în baza cererii online transmise spre pre-validare cu opțiunea depunerii jurământului de credință la ANC.
Pentru procesarea cererii de către Secția consulară sunt necesare aceleași documente ca cele solicitate în vederea programării pentru depunerea jurământului de credință față de România la sediul misiunii diplomatice.

Obținerea programării

Cererile online pentru depunerea jurământului de credință vor fi programate de către Secția Consulară, cu respectarea ordinii cronologice a datei de transmitere a acestora și în limita locurilor disponibile.
Data și ora programării vor fi trimise automat de sistem la adresa de e-mail care a fost folosită pentru crearea contului de utilizator pe portalul www.econsulat.ro.

Documentele care trebuie prezentate la sediul ANC

După obținerea acordului șefului misiunii diplomatice, persoanele programate trebuie să se prezinte la sediul ANC cu următoarele:

Acordul șefului de misiune pentru depunerea jurământului de credință la sediul ANC.
Act de identitate (pașaportul şi 2 fotografii tip pașaport – 35X45 mm);
Declarațiile prin care solicitanții îşi schimbă opțiunea privitoare la stabilirea domiciliului în România, ulterior aprobării Ordinelor ANC.

Ceremoniile vor fi organizate la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, din str. Blănari nr. 25, sect. 3, București.

Locurile sunt disponibile astfel:

12 mai (60 de locuri) – 30 de locuri alocate Consulatului General al României la Cahul și 30 de locuri Consulatului General al României la Bălți;
26 mai (60 de locuri) – alocate Secției consulare a Ambasadei României la Chișinău;
27 iulie (120 de locuri) – alocate Secției consulare a Ambasadei României la Chișinău;
29 iulie (60 de locuri) – 30 de locuri alocate Consulatului General al României la Cahul și 30 de locuri Consulatului General al României la Bălți.

„În contextul creșterii numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus, facem apel la înțelegerea și vă rugăm insistent să vă prezentați la sediul Secției consulare strict conform programărilor primite.

„Accesul în incita Secției consulare va fi permis numai cu purtarea obligatorie a măștii de protecție, lipsa simptomelor asociate COVID-19 (temperatură ridicată, tuse, rinoree, respirație dificilă) și menținerea distanței fizice (mai mare de 1,5 m)”, precizează Ambasada României la Chișinău.

#cetățenia Română #cetățenie #Ambasada României la Chișinău

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.