Estonia și Letonia interzic mai multe posturi TV rusești. În Republica Moldova acest lucru încă nu este posibil

25 Feb. 2022, 17:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
25 Feb. 2022, 17:50 // Actual //  MD Bani

Estonia și Letonia şi au anunţat blocarea emisiei mai multor posturi de televiziune ruseşti, ca răspuns după invazia asupra Ucrainei.

Letonia a interzis joi mai multe posturi de televiziune ruseşti. După Letonia și Polonia anunță această măsură.

Autoritatea estonă pentru protecţia consumatorilor şi reglementări tehnice (TTJA) a impus suspendarea timp de un an a emisiei în Estonia a posturilor ruseşti RTR Planeta, NTV Mir, Rossija 24 şi TV Centre International, precum şi a postului Belarus 24.

Respectiva autoritate estonă invocă drept justificare a deciziei sale discursul prin care preşedintele rus Vladimir Putin a motivat ofensiva militară lansată în zorii zilei de joi asupra Ucrainei, considerând difuzarea acelui discurs o încălcare a interdicţiei de incitare la comiterea de crime şi un atac la adresa siguranţei publice.

„Timpurile excepţionale impun acţiuni decisive. Noi considerăm că pragul de durere al spaţiului informaţional eston a fost acum trecut de unele posturi de televiziune’”, susţine şeful TTJA, Kaur Kajak.

Ambele state baltice, foste republici sovietice şi acum membre în UE şi NATO, au minorităţi rusofone numeroase.

În același timp, Consiliul Audiovizualului nu are pârghii pentru a suspenda activitatea unor posturi tv care fac propagandă rusească în contextul invaziei militare din Ucraina. Deși ieri mai multe ong-uri de media au cerut Consiliului Audiovizualului să ia atitudine față de fake-news-urile și informația distorsionată transmisă de mai multe posturi de televiziune pe teritoriul Republicii Moldova, regulatorul a anunțat că nu are astfel de prerogative. Reprezentanții Consiliului Audiovizualului spun că pe perioada stării de urgență, Comisia Situații Excepționale este entitatea care poate oferi CA astfel de drepturi, scrie Realitatea.md.

Eugen Râbca, membru al Consiliului Audiovizualului, spune că acum în legislație nu mai există prevederea potrivit căreia pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă retransmisia știrilor și emisiunilor cu caracter politic și militar din statele care nu au ratificat Convenția privind televiziunea transfrontalieră (Federația Rusă nu a ratificat această convenție).

„Am fost criticați că nu aplicăm articolul 17 al Codului Serviciilor Media Audiovizuale, acest articol se numește protejarea spațiului informațional audiovizual. În acest articol este prevăzut că în vederea protejării spațiului informațional național și asigurării securității informaționale, furnizării și distribuitorii de servicii media au dreptul să includă în ofertele de servicii transmiterea de programe cu conținut militar locale sau achiziționate din state terțe. Anterior era interzisă difuzarea unor emisiuni cu carater militar, politic din statele care nu au ratificat Convenția privind televiziunea transfrontalieră. Astăzi acest lucru este permis”, a spus Eugeniu Râbca, membru CA.

Mai mult, Râbca spune că în contextul decretării stării de urgență, urmare a invaziei armatei ruse în Ucraina, Comisia Situații Excepționale trebuie să decidă asupra suspendării activității unor posturi tv sau să ofere, prin lege, această prerogativă instituției regulatoare.

„Suntem în situația unei stări de urgență și trebuie să activăm altfel, totuși, în lege este prevăzut că pe durata stării de urgență, de asediu sau de război poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți ale cetățenilor. Această restrângere poate fi făcută de către Comisia Situații Excepționale. Asemenea decizii ale CSE sunt obligatorii și pentru autoritățile publice autonome. Consiliului Audiovizualului nu i s-au acordat atribuții suplimentare pentru a întreprinde acțiuni urgente. În aceste condiții suntem în situația de a activa în regim normal”, a spus Eugeniu Râbca.

Președinta CA, Liliana Vițu-Eșanu a menționat că deși nu poate suspenda activitatea unor posturi tv propagandistice, CA va monitoriza atent știrile și emisiunile de dezbateri care vizează subiectul situației tensionate din Ucraina.

„Constatăm că la moment Consiliul Audiovizualului nu are pârghii pentru măsurile așteptate. CA va monitoriza în mod prioritar reflectarea evenimentelor din Ucraina în programele audiovizuale de știri și de dezbateri, inclusiv cele retransmise ale furnizorilor de servicii media aflate sub jurisdicția Republicii Moldova și cele retransmise, fiind vorba de serviciile media din afara jurisdicției”, a spus președinta CA, Liliana Vițu-Eșanu.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.