Estonia și Letonia interzic mai multe posturi TV rusești. În Republica Moldova acest lucru încă nu este posibil

25 Feb. 2022, 17:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
25 Feb. 2022, 17:50 // Actual //  MD Bani

Estonia și Letonia şi au anunţat blocarea emisiei mai multor posturi de televiziune ruseşti, ca răspuns după invazia asupra Ucrainei.

Letonia a interzis joi mai multe posturi de televiziune ruseşti. După Letonia și Polonia anunță această măsură.

Autoritatea estonă pentru protecţia consumatorilor şi reglementări tehnice (TTJA) a impus suspendarea timp de un an a emisiei în Estonia a posturilor ruseşti RTR Planeta, NTV Mir, Rossija 24 şi TV Centre International, precum şi a postului Belarus 24.

Respectiva autoritate estonă invocă drept justificare a deciziei sale discursul prin care preşedintele rus Vladimir Putin a motivat ofensiva militară lansată în zorii zilei de joi asupra Ucrainei, considerând difuzarea acelui discurs o încălcare a interdicţiei de incitare la comiterea de crime şi un atac la adresa siguranţei publice.

„Timpurile excepţionale impun acţiuni decisive. Noi considerăm că pragul de durere al spaţiului informaţional eston a fost acum trecut de unele posturi de televiziune’”, susţine şeful TTJA, Kaur Kajak.

Ambele state baltice, foste republici sovietice şi acum membre în UE şi NATO, au minorităţi rusofone numeroase.

În același timp, Consiliul Audiovizualului nu are pârghii pentru a suspenda activitatea unor posturi tv care fac propagandă rusească în contextul invaziei militare din Ucraina. Deși ieri mai multe ong-uri de media au cerut Consiliului Audiovizualului să ia atitudine față de fake-news-urile și informația distorsionată transmisă de mai multe posturi de televiziune pe teritoriul Republicii Moldova, regulatorul a anunțat că nu are astfel de prerogative. Reprezentanții Consiliului Audiovizualului spun că pe perioada stării de urgență, Comisia Situații Excepționale este entitatea care poate oferi CA astfel de drepturi, scrie Realitatea.md.

Eugen Râbca, membru al Consiliului Audiovizualului, spune că acum în legislație nu mai există prevederea potrivit căreia pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă retransmisia știrilor și emisiunilor cu caracter politic și militar din statele care nu au ratificat Convenția privind televiziunea transfrontalieră (Federația Rusă nu a ratificat această convenție).

„Am fost criticați că nu aplicăm articolul 17 al Codului Serviciilor Media Audiovizuale, acest articol se numește protejarea spațiului informațional audiovizual. În acest articol este prevăzut că în vederea protejării spațiului informațional național și asigurării securității informaționale, furnizării și distribuitorii de servicii media au dreptul să includă în ofertele de servicii transmiterea de programe cu conținut militar locale sau achiziționate din state terțe. Anterior era interzisă difuzarea unor emisiuni cu carater militar, politic din statele care nu au ratificat Convenția privind televiziunea transfrontalieră. Astăzi acest lucru este permis”, a spus Eugeniu Râbca, membru CA.

Mai mult, Râbca spune că în contextul decretării stării de urgență, urmare a invaziei armatei ruse în Ucraina, Comisia Situații Excepționale trebuie să decidă asupra suspendării activității unor posturi tv sau să ofere, prin lege, această prerogativă instituției regulatoare.

„Suntem în situația unei stări de urgență și trebuie să activăm altfel, totuși, în lege este prevăzut că pe durata stării de urgență, de asediu sau de război poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți ale cetățenilor. Această restrângere poate fi făcută de către Comisia Situații Excepționale. Asemenea decizii ale CSE sunt obligatorii și pentru autoritățile publice autonome. Consiliului Audiovizualului nu i s-au acordat atribuții suplimentare pentru a întreprinde acțiuni urgente. În aceste condiții suntem în situația de a activa în regim normal”, a spus Eugeniu Râbca.

Președinta CA, Liliana Vițu-Eșanu a menționat că deși nu poate suspenda activitatea unor posturi tv propagandistice, CA va monitoriza atent știrile și emisiunile de dezbateri care vizează subiectul situației tensionate din Ucraina.

„Constatăm că la moment Consiliul Audiovizualului nu are pârghii pentru măsurile așteptate. CA va monitoriza în mod prioritar reflectarea evenimentelor din Ucraina în programele audiovizuale de știri și de dezbateri, inclusiv cele retransmise ale furnizorilor de servicii media aflate sub jurisdicția Republicii Moldova și cele retransmise, fiind vorba de serviciile media din afara jurisdicției”, a spus președinta CA, Liliana Vițu-Eșanu.

10 Oct. 2026, 13:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2026, 13:39 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.