Etichetele „mincinoase”, interzise! Ambalajele nu mai pot afișa fructe dacă produsul conține doar arome

Etichetele produselor alimentare care conțin doar arome nu mai pot afișa imagini cu fructe sau legume, după intrarea în vigoare a noilor prevederi din Legea privind informarea consumatorilor. Modificările, aplicabile din 11 noiembrie, stabilesc reguli stricte menite să elimine confuziile create de ambalaje care sugerează ingrediente inexistente în produs, precizează Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Producătorii și operatorii din industrie sunt obligați să indice clar pe ambalaj formulări de tipul „cu gust de…”, „cu aromă de…” sau „cu gust și aromă de…”, urmate de denumirea aromei respective, aceste mențiuni fiind obligatorii în câmpul vizual principal al produsului și redactate astfel încât să fie ușor de citit.

Noua regulă interzice în mod expres reprezentarea vizuală a fructelor, legumelor sau a părților vegetale care nu se regăsesc în compoziția reală a alimentului. Cu alte cuvinte, un produs „cu aromă de zmeură”, care nu conține zmeură, nu mai poate avea pe ambalaj imagini cu fructe, desene sau alte elemente grafice care sugerează prezența ingredientului natural.

Termenul pentru ajustarea ambalajelor a expirat pe 11 noiembrie, iar produsele trebuie deja să respecte normele actualizate. Stocurile de etichete vechi nu mai pot fi utilizate, iar controalele oficiale vor monitoriza aplicarea corectă a noilor cerințe, menționează ANSA. În caz de încălcare, sunt prevăzute sancțiuni contravenționale atât pentru persoane fizice, cât și pentru operatori economici.

#produse cu fructe #etichete #legume #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.