Euro a prins putere în fața dolarului

Euro s-a apreciat luni faţă de dolar, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimele nouă luni, în urma informaţiilor privind majorarea dobânzilor de către Banca Centrală Europeană, care contrastează cu estimările analiştilor privind o politică monetară mai puţin agresivă a Rezervei Federale a SUA (Fed), transmite Reuters.

Luni dimineaţă, moneda unică europeană se tranzacţiona la 1,0903 dolari, fiind în grafic pentru a depăşi nivelul de 1,0936 dolari din aprilie 2022.

Banca Centrală Europeană ar urma să majoreze ratele dobânzilor în zona euro cu 50 de puncte de bază atât în februarie cât şi în martie, şi va continua procesul în următoarele luni, a afirmat Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, într-un interviu acordat duminică postului de televiziune WNL din Ţările de Jos. „Ne aşteptăm la majorarea dobânzilor cu 0,5% în februarie şi în martie, şi ne aşteptăm la mai multe majorări în mai şi în iunie”, a declarat Knot.

Un sondaj realizat de Reuters arată că şi analiştii previzionează o creştere a dobânzii de 50 de puncte de bază la viitoarele reuniuni de politică monetară ale BCE, iar rata dobânzii la depozite ar urma să ajungă până la finalul anului la 3,25%.

În 14 decembrie, Rezerva Federală a SUA (Fed) a majorat cu 50 de puncte de bază rata dobânzii, la un interval cuprins între 4,25% şi 4,50%. Acum, analiştii nu se mai aşteaptă la o creştere a dobânzii de 50 de puncte de bază la reuniunea Rezervei Federale a SUA din februarie, după atenuarea temerilor privind inflaţia şi scăderea preţului gazelor.

Rata anuală a inflaţiei în SUA a continuat să scadă în luna decembrie 2022, pentru a şasea lună consecutivă, până la 6,5%, de la 7,1% în noiembrie, potrivit datelor publicate recent de Departamentul Muncii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#apreciere #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.

#venezule #aur #Elveția