Euro s-ar putea ieftini! BCE planifică să reducă dobânzile la vară

17 Ian. 2024, 12:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2024, 12:49 // Actual //  bani.md

O reducere a dobânzilor în această vară este probabilă, a declarat preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, transmite Bloomberg.

Întrebată în cadrul unui interviu acordat Bloomberg dacă ar putea exista un sprijin majoritar pentru o astfel de decizie, ţinând cont că unii oficiali au indicat un astfel de moment pentru reducerea dobânzii, Lagarde a răspuns: “Aş spune că este probabil. Dar trebuie să fiu rezervată, deoarece noi spunem, de asemenea, că depinde de datele publicate, şi încă există un nivel de incertitudine şi unii indicatori care nu sunt ancoraţi la nivelul la care ne-ar plăcea să-i vedem”.

Înaintea perioadei care precede reuniunea BCE, Lagarde se alătură astfel multor colegi care caută să atenueze aşteptările privind iminenta relaxare a politicii monetare, deşi admite că oficialii se îndreaptă, în cele din urmă, spre reducerea dobânzii.

“Am vorbit cu unii dintre ei, am discutat recent, şi fiecare are opinia sa, ceea ce respect integral. În general, opiniile tind spre decizii care vor fi luate pe baza datelor. Unii au datele lor interne, au ratele inflaţiei, care diferă de la ţară la ţară”, a explicat şeful BCE, avertizând că pariurile pieţelor pe reduceri agresive ale dobânzilor reprezintă o distragere a atenţiei.

“Nu ajută luptei noastre contra inflaţiei, dacă anticipările sunt prea ridicate comparativ cu ceea ce probabil se va întâmpla”, susţine Lagarde.

Investitorii estimează că BCE va reduce dobânzile de cel puţin cinci ori în acest an, iar prima mutare ar urma să vină în lunile martie sau aprilie, un scenariu care potrivit mai multor oficiali BCE este unul “excesiv”, având în vedere presiunile persistente pe partea de preţuri.

Pentru a lupta cu o inflaţie ridicată, BCE a demarat un ciclu fără precedent de înăsprire a politicii monetare, astfel că în perioada cuprinsă între luna iulie 2022 şi luna septembrie 2023, gardienii euro au majorat costul creditului în zece reprize consecutive.

Ritmul de creştere a preţurilor de consum a încetinit semnificativ după ce, la finele lui 2022, rata inflaţiei a atins un vârf de două cifre, dar cu toate acestea rămâne peste obiectivul ţintă al BCE de 2%. Conform datelor Eurostat, inflaţia anuală în zona euro a accelerat uşor în luna decembrie, până la 2,9%, de la un nivel de 2,4% în luna noiembrie.

Lagarde a admis că oficialii au nevoie de mai multe dovezi înainte de a fi siguri că inflaţia este sub control: “Suntem pe drumul cel bun, ne îndreptăm spre ţinta de inflaţie de 2%, dar până când nu suntem încrezători că este sustenabil nivelul de 2%, pe termen mediu, şi avem datele care sprijină aceste evoluţii, nu vom declara victoria”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Ian. 2026, 12:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Ian. 2026, 12:21 // Actual //  Ursu Victor

Economia globală este așteptată să înregistreze o creștere de aproximativ 3,1% în 2026, însă această evoluție aparent stabilă ascunde presiuni tot mai mari asupra sistemului economic mondial, arată Raportul Global de Prognoză 2026, realizat pe baza a peste 2.000 de evaluări ale experților.

Inflația se temperează în unele regiuni, dar rămâne ridicată în altele, în timp ce guvernele dispun de mult mai puțin spațiu fiscal și monetar pentru a răspunde unor eventuale șocuri. În același timp, ordinea economică globală construită pe liber schimb și lanțuri de aprovizionare integrate este supusă unei restructurări profunde, generate de tensiuni geopolitice și schimbări de politici economice.

Unul dintre principalele riscuri identificate pentru 2026 este fragmentarea ordinii economice globale. După decenii în care lanțurile de aprovizionare au fost optimizate aproape exclusiv pentru reducerea costurilor, companiile sunt tot mai nevoite să țină cont de riscurile geopolitice, de tarife, sancțiuni și politici industriale precum așa-numitul „friend-shoring”. Astfel, criteriul eficienței economice este adesea înlocuit de cel al siguranței politice. Tot mai multe acorduri comerciale sunt negociate în afara structurilor multilaterale clasice, prin aranjamente bilaterale sau regionale, iar tarifele au devenit un instrument frecvent de confruntare geo-economică. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Comerțului, ponderea importurilor statelor G20 afectate de tarife a înregistrat cea mai mare creștere din istoria monitorizării comerciale globale. Deși apar și acorduri noi, precum apropiata ratificare a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, comerțul global intră într-o perioadă dificilă de adaptare, fără a se prăbuși complet.

Un al doilea risc major este escaladarea geopolitică între marile puteri, cu potențial de impact economic sever. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 a demonstrat cât de rapid se pot propaga efectele unui conflict: șocuri energetice, perturbări ale piețelor alimentare, fragmentarea comerțului și creșteri masive ale cheltuielilor militare. Conflictul continuă fără o perspectivă clară de soluționare, iar experții consideră posibilă o intensificare a acestuia în 2026. În paralel, alte zone sensibile, precum Strâmtoarea Taiwan, Orientul Mijlociu, provocările indirecte ale Rusiei la adresa statelor NATO, Coreea de Nord sau tensiunile din Venezuela, sporesc climatul de incertitudine. Chiar și în lipsa unui război deschis, această stare de tensiune determină amânarea investițiilor, creșterea primelor de risc și frânarea creșterii economice.

Al treilea risc major este volatilitatea pieței energiei și dificultățile tranziției energetice. Cererea de electricitate crește rapid, alimentată de dezvoltarea inteligenței artificiale, extinderea centrelor de date, electrificarea transportului și a industriei, exact în momentul în care infrastructura energetică se confruntă cu limitări serioase. În Statele Unite, cererea de electricitate este estimată să crească până în 2030 cu un volum echivalent producției combinate a statelor Texas și California, însă infrastructura necesară nu poate fi construită într-un ritm comparabil. Proiectele de transport al energiei au întârzieri de ani de zile, turbinele pe gaz necesită perioade lungi de livrare, iar centralele nucleare au termene de construcție de peste un deceniu. Acest decalaj dintre cerere și ofertă se traduce deja prin prețuri mai mari la electricitate, investiții amânate sau relocate și riscul ca inclusiv dezvoltarea tehnologiilor digitale să fie limitată de lipsa energiei disponibile.

Concluzia raportului este că economia globală va continua să crească în 2026, însă pe un fundament mult mai fragil decât în trecut. Fragmentarea comerțului, tensiunile geopolitice și constrângerile energetice se potențează reciproc, iar chiar și în absența unor crize majore, nivelul ridicat de incertitudine rămâne un factor care apasă constant asupra investițiilor, comerțului și creșterii economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!