Euro s-ar putea ieftini! BCE planifică să reducă dobânzile la vară

O reducere a dobânzilor în această vară este probabilă, a declarat preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, transmite Bloomberg.

Întrebată în cadrul unui interviu acordat Bloomberg dacă ar putea exista un sprijin majoritar pentru o astfel de decizie, ţinând cont că unii oficiali au indicat un astfel de moment pentru reducerea dobânzii, Lagarde a răspuns: “Aş spune că este probabil. Dar trebuie să fiu rezervată, deoarece noi spunem, de asemenea, că depinde de datele publicate, şi încă există un nivel de incertitudine şi unii indicatori care nu sunt ancoraţi la nivelul la care ne-ar plăcea să-i vedem”.

Înaintea perioadei care precede reuniunea BCE, Lagarde se alătură astfel multor colegi care caută să atenueze aşteptările privind iminenta relaxare a politicii monetare, deşi admite că oficialii se îndreaptă, în cele din urmă, spre reducerea dobânzii.

“Am vorbit cu unii dintre ei, am discutat recent, şi fiecare are opinia sa, ceea ce respect integral. În general, opiniile tind spre decizii care vor fi luate pe baza datelor. Unii au datele lor interne, au ratele inflaţiei, care diferă de la ţară la ţară”, a explicat şeful BCE, avertizând că pariurile pieţelor pe reduceri agresive ale dobânzilor reprezintă o distragere a atenţiei.

“Nu ajută luptei noastre contra inflaţiei, dacă anticipările sunt prea ridicate comparativ cu ceea ce probabil se va întâmpla”, susţine Lagarde.

Investitorii estimează că BCE va reduce dobânzile de cel puţin cinci ori în acest an, iar prima mutare ar urma să vină în lunile martie sau aprilie, un scenariu care potrivit mai multor oficiali BCE este unul “excesiv”, având în vedere presiunile persistente pe partea de preţuri.

Pentru a lupta cu o inflaţie ridicată, BCE a demarat un ciclu fără precedent de înăsprire a politicii monetare, astfel că în perioada cuprinsă între luna iulie 2022 şi luna septembrie 2023, gardienii euro au majorat costul creditului în zece reprize consecutive.

Ritmul de creştere a preţurilor de consum a încetinit semnificativ după ce, la finele lui 2022, rata inflaţiei a atins un vârf de două cifre, dar cu toate acestea rămâne peste obiectivul ţintă al BCE de 2%. Conform datelor Eurostat, inflaţia anuală în zona euro a accelerat uşor în luna decembrie, până la 2,9%, de la un nivel de 2,4% în luna noiembrie.

Lagarde a admis că oficialii au nevoie de mai multe dovezi înainte de a fi siguri că inflaţia este sub control: “Suntem pe drumul cel bun, ne îndreptăm spre ţinta de inflaţie de 2%, dar până când nu suntem încrezători că este sustenabil nivelul de 2%, pe termen mediu, şi avem datele care sprijină aceste evoluţii, nu vom declara victoria”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #BCE #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.