Europa – ”cetatea refugiaților”. Unde preferă moldovenii să ajungă

În al doilea trimestru al anului 2021 au existat aproximativ 103 895 de solicitanți de azil pentru prima dată, care a solicitat protecție internațională în țările UE, cu 115% mai mut în comparație cu 2020 (48 370 de candidați pentru prima dată) și a crescut cu 9% în comparație cu trimestrul unu 2021 (95 265). Cu toate acestea, numărul solicitărilor d azil a fost încă sub nivelurile pre-pandemice observate – în scădere cu 28% comparativ cu 2019, potrivit Eurostat.

În al doilea trimestru al anului 2021, au existat și 13 805 de solicitanți ulteriori (persoane care au solicitat azil după ce a fost luată o decizie cu privire la o cerere anterioară). Aceasta a scăzut cu 51% în comparație cu T1 2021 (28 150 de solicitanți ulteriori).

În al doilea trimestru al anului 2021, sirienii au fost cel mai mare grup de persoane care solicită azil (20 640 de solicitanți pentru prima dată). Au fost urmați de afgani (13 860) și pakistanezi (4 430). Cetățenii celor trei state au înregistrat o creștere în comparație cu T1 2021 (8%, 28% și, respectiv, 16%) și cu T2 2020 (148%, 216% și, respectiv, 183%).

Numărul cererilor depuse de sirieni și afgani în T2 2021 a depășit, de asemenea, nivelurile pre-pandemice observate în T2 2019 (în creștere cu 28% și, respectiv, 38%), în timp ce numărul pakistanezilor a scăzut cu 17%.

Pe lângă cetățenii celor 29 de state solicitanți de azil sunt și cetățenii Republicii Moldova, care sunt la coada clasamentului. Astfel, 1480 de moldoveni au depus cerere de azil pentru prima dată în statele din UE în șase luni ale anului 2021. În cele două trimestre ale anului au existat câte, aproximativ, 700 de cereri noi pentru azil.

În topul statelor unde moldovenii au solicitat azil în trimestrul doi al anului 2021 se găsesc Franța cu 310 cereri cu 40% față de trimestrul anterior, Germania – 240 (+31), Belgia – 135 (+17), Italia – 30 (+4), Spania – 20 (+3).

Totodată, în trimestrul doi al anului 2021 în UE au fost luate 1070 decizii cu privire la azil dintre care 15 decizii au fost pozitive, 10 cereri statut de refugiat, 5 pentru motive umanitare, iar 1055 de cereri au fost respinse.

#azil #top #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la sfârșitul acestui an, piața globală de media ar putea fi martora uneia dintre cele mai mari tranzacții din istoria industriei. Netflix, Paramount și Comcast și-au exprimat oficial interesul pentru achiziția gigantului Warner Bros. Discovery – conglomeratul care controlează HBO Max (platforma celebră pentru „Game of Thrones”), studioul Warner Bros. (deținătorul francizelor „Harry Potter” și „Lord of the Rings”) și un vast portofoliu de canale, inclusiv CNN.

Warner Bros. Discovery traversează o perioadă complicată, marcată de datorii uriașe și probleme financiare. Inițial, conducerea companiei intenționa să divizeze businessul, însă în octombrie 2025 a luat decizia radicală de a scoate întreg grupul la vânzare.

Indiferent de configurația finală, orice acord va fi analizat minuțios de autoritățile antitrust din Statele Unite. Dacă Netflix ar reuși să cumpere Warner Bros. Discovery, tranzacția ar uni două dintre cele mai influente platforme de streaming din lume: Netflix și HBO Max. O astfel de concentrare ridică mari îngrijorări la Hollywood, mai ales din cauza poziției CEO-ului Netflix, Ted Sarandos, care a criticat în repetate rânduri modelul de distribuție tradițională în cinematografe, considerându-l neprofitabil.

Celelalte două scenarii sunt la fel de sensibile. O înțelegere cu Comcast ar reuni Universal Pictures cu Warner Bros., iar o achiziție de către Paramount ar pune sub același acoperiș Paramount Pictures și Warner Bros. În ambele cazuri, două dintre marile „majors” tradiționale ale Hollywoodului ar fi absorbite într-un singur conglomerat – o situație care ar putea genera un risc real de monopol în producția cinematografică și în distribuție.