Europa – ”cetatea refugiaților”. Unde preferă moldovenii să ajungă

În al doilea trimestru al anului 2021 au existat aproximativ 103 895 de solicitanți de azil pentru prima dată, care a solicitat protecție internațională în țările UE, cu 115% mai mut în comparație cu 2020 (48 370 de candidați pentru prima dată) și a crescut cu 9% în comparație cu trimestrul unu 2021 (95 265). Cu toate acestea, numărul solicitărilor d azil a fost încă sub nivelurile pre-pandemice observate – în scădere cu 28% comparativ cu 2019, potrivit Eurostat.

În al doilea trimestru al anului 2021, au existat și 13 805 de solicitanți ulteriori (persoane care au solicitat azil după ce a fost luată o decizie cu privire la o cerere anterioară). Aceasta a scăzut cu 51% în comparație cu T1 2021 (28 150 de solicitanți ulteriori).

În al doilea trimestru al anului 2021, sirienii au fost cel mai mare grup de persoane care solicită azil (20 640 de solicitanți pentru prima dată). Au fost urmați de afgani (13 860) și pakistanezi (4 430). Cetățenii celor trei state au înregistrat o creștere în comparație cu T1 2021 (8%, 28% și, respectiv, 16%) și cu T2 2020 (148%, 216% și, respectiv, 183%).

Numărul cererilor depuse de sirieni și afgani în T2 2021 a depășit, de asemenea, nivelurile pre-pandemice observate în T2 2019 (în creștere cu 28% și, respectiv, 38%), în timp ce numărul pakistanezilor a scăzut cu 17%.

Pe lângă cetățenii celor 29 de state solicitanți de azil sunt și cetățenii Republicii Moldova, care sunt la coada clasamentului. Astfel, 1480 de moldoveni au depus cerere de azil pentru prima dată în statele din UE în șase luni ale anului 2021. În cele două trimestre ale anului au existat câte, aproximativ, 700 de cereri noi pentru azil.

În topul statelor unde moldovenii au solicitat azil în trimestrul doi al anului 2021 se găsesc Franța cu 310 cereri cu 40% față de trimestrul anterior, Germania – 240 (+31), Belgia – 135 (+17), Italia – 30 (+4), Spania – 20 (+3).

Totodată, în trimestrul doi al anului 2021 în UE au fost luate 1070 decizii cu privire la azil dintre care 15 decizii au fost pozitive, 10 cereri statut de refugiat, 5 pentru motive umanitare, iar 1055 de cereri au fost respinse.

#azil #top #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul dintre Iran și Statele Unite riscă să lovească industria aviatică globală și să pună capăt erei biletelor ieftine, avertizează o analiză publicată de Financial Times. Creșterea prețurilor la combustibil, anulările de curse și falimentele din sector ar putea accelera consolidarea pieței, iar companiile low-cost să devină primele victime.

Timp de decenii, scăderea constantă a tarifelor aeriene a transformat zborurile dintr-un lux rezervat bogaților într-un serviciu accesibil pentru milioane de oameni. Compania irlandeză Ryanair, lider european în segmentul low-cost, susține chiar că unele zboruri prin Europa costă mai puțin decât parcarea unei mașini într-un aeroport.

Însă conflictul din Iran a schimbat radical situația. Mii de curse au fost anulate din cauza exploziei costurilor la combustibil și a riscurilor din spațiul aerian. În SUA, compania Spirit Airlines a intrat în faliment la începutul acestei luni, iar directorii din industrie avertizează că acesta ar putea fi doar începutul unui val global de prăbușiri financiare.

„Schimbările structurale pe care le vedem se vor amplifica. Cei puternici vor deveni și mai puternici, iar cei slabi și mai slabi”, a declarat directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr.

La rândul său, cofondatorul și directorul general al AirAsia, Tony Fernandes, spune că inclusiv marile companii aeriene ar putea ajunge la noi fuziuni pentru a supraviețui crizei.

Industria aviatică, cunoscută pentru marjele mici de profit și concurența dură pe prețuri, trece periodic prin falimente și restructurări. Totuși, analiștii avertizează că actuala criză ar putea provoca o consolidare fără precedent a pieței, reducând concurența care a ținut biletele la prețuri accesibile.