Europa – ”cetatea refugiaților”. Unde preferă moldovenii să ajungă

În al doilea trimestru al anului 2021 au existat aproximativ 103 895 de solicitanți de azil pentru prima dată, care a solicitat protecție internațională în țările UE, cu 115% mai mut în comparație cu 2020 (48 370 de candidați pentru prima dată) și a crescut cu 9% în comparație cu trimestrul unu 2021 (95 265). Cu toate acestea, numărul solicitărilor d azil a fost încă sub nivelurile pre-pandemice observate – în scădere cu 28% comparativ cu 2019, potrivit Eurostat.

În al doilea trimestru al anului 2021, au existat și 13 805 de solicitanți ulteriori (persoane care au solicitat azil după ce a fost luată o decizie cu privire la o cerere anterioară). Aceasta a scăzut cu 51% în comparație cu T1 2021 (28 150 de solicitanți ulteriori).

În al doilea trimestru al anului 2021, sirienii au fost cel mai mare grup de persoane care solicită azil (20 640 de solicitanți pentru prima dată). Au fost urmați de afgani (13 860) și pakistanezi (4 430). Cetățenii celor trei state au înregistrat o creștere în comparație cu T1 2021 (8%, 28% și, respectiv, 16%) și cu T2 2020 (148%, 216% și, respectiv, 183%).

Numărul cererilor depuse de sirieni și afgani în T2 2021 a depășit, de asemenea, nivelurile pre-pandemice observate în T2 2019 (în creștere cu 28% și, respectiv, 38%), în timp ce numărul pakistanezilor a scăzut cu 17%.

Pe lângă cetățenii celor 29 de state solicitanți de azil sunt și cetățenii Republicii Moldova, care sunt la coada clasamentului. Astfel, 1480 de moldoveni au depus cerere de azil pentru prima dată în statele din UE în șase luni ale anului 2021. În cele două trimestre ale anului au existat câte, aproximativ, 700 de cereri noi pentru azil.

În topul statelor unde moldovenii au solicitat azil în trimestrul doi al anului 2021 se găsesc Franța cu 310 cereri cu 40% față de trimestrul anterior, Germania – 240 (+31), Belgia – 135 (+17), Italia – 30 (+4), Spania – 20 (+3).

Totodată, în trimestrul doi al anului 2021 în UE au fost luate 1070 decizii cu privire la azil dintre care 15 decizii au fost pozitive, 10 cereri statut de refugiat, 5 pentru motive umanitare, iar 1055 de cereri au fost respinse.

#azil #top #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.