Europa – ”cetatea refugiaților”. Unde preferă moldovenii să ajungă

26 Sept. 2021, 08:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Sept. 2021, 08:31 // Actual //  bani.md

În al doilea trimestru al anului 2021 au existat aproximativ 103 895 de solicitanți de azil pentru prima dată, care a solicitat protecție internațională în țările UE, cu  115% mai mut în comparație cu  2020 (48 370 de candidați pentru prima dată) și a crescut cu 9% în comparație cu trimestrul unu 2021 (95 265). Cu toate acestea, numărul solicitărilor d azil a fost încă sub nivelurile pre-pandemice observate – în scădere cu 28% comparativ cu 2019, potrivit Eurostat.

În al doilea trimestru al anului 2021, au existat și 13 805 de solicitanți ulteriori (persoane care au solicitat azil după ce a fost luată o decizie cu privire la o cerere anterioară). Aceasta a scăzut cu 51% în comparație cu T1 2021 (28 150 de solicitanți ulteriori).

În al doilea trimestru al anului 2021, sirienii au fost cel mai mare grup de persoane care solicită azil (20 640 de solicitanți pentru prima dată). Au fost urmați de afgani (13 860) și pakistanezi (4 430). Cetățenii celor trei state au înregistrat o creștere în comparație cu T1 2021 (8%, 28% și, respectiv, 16%) și cu T2 2020 (148%, 216% și, respectiv, 183%).

Numărul cererilor depuse de sirieni și afgani în T2 2021 a depășit, de asemenea, nivelurile pre-pandemice observate în T2 2019 (în creștere cu 28% și, respectiv, 38%), în timp ce numărul pakistanezilor a scăzut cu 17%.

Pe lângă cetățenii celor 29 de state solicitanți de azil sunt și cetățenii Republicii Moldova, care sunt la coada clasamentului. Astfel, 1480 de moldoveni au depus cerere de azil pentru prima dată în statele din UE în șase luni ale anului 2021. În cele două trimestre ale anului au existat câte, aproximativ, 700 de cereri noi pentru azil.

În topul statelor unde moldovenii au solicitat azil în trimestrul doi al anului 2021 se găsesc Franța cu 310 cereri cu 40% față de trimestrul anterior, Germania – 240 (+31), Belgia – 135 (+17), Italia – 30 (+4), Spania – 20 (+3).

Totodată, în trimestrul doi al anului 2021 în UE au fost luate 1070 decizii cu privire la azil dintre care 15 decizii au fost pozitive, 10 cereri statut de refugiat, 5 pentru motive umanitare, iar 1055 de cereri au fost respinse.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.