Europa: cursa disperată a măsurilor de economisire a energiei în prag de iarnă continuă

03 Oct. 2022, 05:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Oct. 2022, 05:37 // Actual //  bani.md

Guvernul Ungariei a anunţat că vacanţa de iarnă a elevilor va fi pre­lungită pentru a se face economie la energie, relatează Budapest Business Journal. Vacanţa va dura din 22 de­cembrie până pe 8 ianuarie.

Instituţiilor administrative guver­namentale li se va cere de asemenea să-şi întrerupă activitatea pe perioa­da vacanţei şcolare, ceea ce va duce la economii „semnificative“ de ener­gie. Angajaţilor instituţiilor respec­tive li se va cere să-şi ia concediu în perioada menţionată.

Spaţii de lucru mai reci pentru angajaţi, lifturi mai lente şi trenuri cu viteze reduse, acestea sunt unele dintre măsurile pe care le analizează Regia Autonomă de Transporturi Pariziene (RATP) în faţa crizei energetice din această iarnă, scrie Bloomberg.

Cu războiul din Ucraina scum­pind masiv combustibilii din Franţa, autoritatea a anunţat că se va con­frunta probabil cu costuri energetice cu o treime mai mari decât în 2021, însemnând 70 milioane de euro în plus. RATP consumă 2.400 GW de e­lectricitate anual, echivalentul a 1,2 mi­lioane de gospodării.

Pentru a reduce această cifră, agenţia analizează mă­suri ca redu­cerea temperaturilor în staţiile de metrou şi tren, autobuz, birouri şi centre de date.
În Elveţia, liderul partidului eco­logist Balthasar Glattli a cerut limita­rea vitezei la 80 km pe oră pe auto­străzi pentru reducerea consumului de energie, potrivit Anadolu Agency.

În prezent, limita de viteză de pe autostrăzile elveţiene este de 120 km pe oră.
Propunerea lui Glattli nu a pri­mit până acum susţinerea guvernului elveţian, şi nici a cluburilor auto.

În Marea Britanie, părinţii aflaţi în faţa unor facturi enorme la energie îşi reduc cantitatea de alimente pe ca­re o cumpără şi iau mese reci pentru a economisi energie, relevă un sondaj recent citat de The Guardian.

Un sfert din părinţii cu cel puţin un copil cu vârsta de sub 18 ani şi-au redus cantitatea de alimente cumpă­rată pentru a se asigura că-şi permit şi alte cheltuieli esenţiale. Acelaşi son­daj arată că mai mai mult de unul din 10 părinţi iau mese reci sau mese care nu necesită gătit pentru a face eco­nomie de energie.

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.