Europa, în fața unui „moment Sputnik” financiar! SUA și China redesenează piețele, iar Germania e cheia jocului

Piețele financiare globale au fost martorele unei schimbări dramatice, care a inversat tendințele dominante până la începutul lunii februarie. Acțiunile americane au scăzut, subperformând în raport cu alte economii, iar încrederea investitorilor în perspectivele economice ale SUA și Europei a fost serios zdruncinată, notează Financial Times.

Această schimbare a fost determinată de trei factori esențiali. Este vorba de îngrijorările crescânde privind economia SUA, un posibil „moment Sputnik” în Europa, stimulat de Germania și o nouă strategie a Chinei, care combină stimulentele economice cu reformele

Declinul acțiunilor americane și scăderea randamentelor obligațiunilor indică o slăbire a încrederii în economia SUA. Incertitudinile privind tarifele impuse aliaților comerciali și tăierile bugetare din sectorul public afectează piața muncii și veniturile populației.

Oficialii guvernului american susțin că aceste „perturbări” sunt doar etape ale unei reforme mai ample, menite să conducă la o creștere economică mai echitabilă, reducerea influenței statului asupra economiei și încurajarea sectorului privat. Cu toate acestea, există temeri că aceste măsuri vor afecta încrederea investitorilor pe termen lung și vor diminua avantajele economiei americane.

Modificarea percepției asupra Europei vine pe fondul schimbărilor din politica economică a Germaniei, care ar putea abandona austeritatea fiscală și ar opta pentru o creștere a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură. Această schimbare de direcție este accelerată de relațiile tensionate cu SUA, în special din cauza reorientării Washingtonului în politica față de Ucraina.

Dacă Germania își relaxează disciplina fiscală și investește masiv în modernizare, Europa ar putea deveni un nou motor de creștere economică, reducând decalajul față de SUA.

China semnalează o strategie mai agresivă de stimulare economică, încercând să evite o stagnare similară cu cea a Japoniei. Cele mai recente date economice arată o scădere a prețurilor de consum și producție, ceea ce alimentează temerile legate de o posibilă deflație.

Investitorii urmăresc cu atenție echilibrul delicat dintre stimulente și reforme în economia chineză, întrucât o abordare prea agresivă ar putea crea bule financiare, iar una prea prudentă ar putea prelungi încetinirea economică.

Există două scenarii pentru viitorul economic global: scenariul optimist – SUA încetinește temporar, dar creșterea accelerată a Europei și Chinei duce la un echilibru mai sustenabil al economiei globale și scenariul pesimist – Toate economiile converg în jos, într-un scenariu de stagflație: Germania întârzie reformele, China continuă să se lupte cu dezechilibrele economice, iar SUA intră într-o perioadă prelungită de încetinire economică.

Deși direcția finală a economiei globale rămâne incertă, piețele financiare par să parieze pe un scenariu de convergență pozitivă, mizând pe reziliența SUA, reformele Europei și tranziția controlată a Chinei. Dacă acest scenariu se confirmă, lumea ar putea evita capcana stagflației și ar putea intra într-o fază de creștere echilibrată și sustenabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piete #Europa #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”