Europa, în fața unui „moment Sputnik” financiar! SUA și China redesenează piețele, iar Germania e cheia jocului

Piețele financiare globale au fost martorele unei schimbări dramatice, care a inversat tendințele dominante până la începutul lunii februarie. Acțiunile americane au scăzut, subperformând în raport cu alte economii, iar încrederea investitorilor în perspectivele economice ale SUA și Europei a fost serios zdruncinată, notează Financial Times.

Această schimbare a fost determinată de trei factori esențiali. Este vorba de îngrijorările crescânde privind economia SUA, un posibil „moment Sputnik” în Europa, stimulat de Germania și o nouă strategie a Chinei, care combină stimulentele economice cu reformele

Declinul acțiunilor americane și scăderea randamentelor obligațiunilor indică o slăbire a încrederii în economia SUA. Incertitudinile privind tarifele impuse aliaților comerciali și tăierile bugetare din sectorul public afectează piața muncii și veniturile populației.

Oficialii guvernului american susțin că aceste „perturbări” sunt doar etape ale unei reforme mai ample, menite să conducă la o creștere economică mai echitabilă, reducerea influenței statului asupra economiei și încurajarea sectorului privat. Cu toate acestea, există temeri că aceste măsuri vor afecta încrederea investitorilor pe termen lung și vor diminua avantajele economiei americane.

Modificarea percepției asupra Europei vine pe fondul schimbărilor din politica economică a Germaniei, care ar putea abandona austeritatea fiscală și ar opta pentru o creștere a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură. Această schimbare de direcție este accelerată de relațiile tensionate cu SUA, în special din cauza reorientării Washingtonului în politica față de Ucraina.

Dacă Germania își relaxează disciplina fiscală și investește masiv în modernizare, Europa ar putea deveni un nou motor de creștere economică, reducând decalajul față de SUA.

China semnalează o strategie mai agresivă de stimulare economică, încercând să evite o stagnare similară cu cea a Japoniei. Cele mai recente date economice arată o scădere a prețurilor de consum și producție, ceea ce alimentează temerile legate de o posibilă deflație.

Investitorii urmăresc cu atenție echilibrul delicat dintre stimulente și reforme în economia chineză, întrucât o abordare prea agresivă ar putea crea bule financiare, iar una prea prudentă ar putea prelungi încetinirea economică.

Există două scenarii pentru viitorul economic global: scenariul optimist – SUA încetinește temporar, dar creșterea accelerată a Europei și Chinei duce la un echilibru mai sustenabil al economiei globale și scenariul pesimist – Toate economiile converg în jos, într-un scenariu de stagflație: Germania întârzie reformele, China continuă să se lupte cu dezechilibrele economice, iar SUA intră într-o perioadă prelungită de încetinire economică.

Deși direcția finală a economiei globale rămâne incertă, piețele financiare par să parieze pe un scenariu de convergență pozitivă, mizând pe reziliența SUA, reformele Europei și tranziția controlată a Chinei. Dacă acest scenariu se confirmă, lumea ar putea evita capcana stagflației și ar putea intra într-o fază de creștere echilibrată și sustenabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piete #Europa #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirile continuă să apese pe bugetele moldovenilor. În luna noiembrie 2025, prețurile medii de consum din Republica Moldova au crescut cu 0,3% față de luna octombrie, iar rata anuală a inflației s-a menținut la nivelul de 7%, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Comparativ cu începutul anului, prețurile sunt mai mari cu 5,9%.

Creșterea lunară a inflației a fost determinată, în principal, de scumpirea mărfurilor nealimentare și a serviciilor prestate populației. Mărfurile nealimentare s-au scumpit, în medie, cu circa 0,6%, contribuind cu aproximativ 0,2 puncte procentuale la majorarea indicelui general al prețurilor, în timp ce serviciile au înregistrat o creștere medie de 0,4%.

Cele mai mari scumpiri la alimente s-au înregistrat la ouăle de găină, care s-au majorat cu aproape 19% într-o singură lună, urmate de peștele și fructele de mare sărate și afumate, cu aproape 10%. Laptele și produsele lactate s-au scumpit cu 0,7%. În același timp, fructele proaspete s-au ieftinit cu peste 4%, iar legumele cu circa 3,5%, temperând creșterea generală a prețurilor alimentare.

La capitolul mărfuri nealimentare, combustibilii și carburanții au fost principalul factor de presiune. Prețurile acestora au crescut, în medie, cu 2,1%, motorina scumpindu-se cu peste 6%, benzina cu aproape 2%, iar brichetele, peletele și cărbunele înregistrând, la rândul lor, majorări. De asemenea, medicamentele au fost mai scumpe cu aproximativ 0,8% față de luna octombrie.

Și serviciile au continuat să se scumpească. În noiembrie, tarifele pentru colectarea deșeurilor au crescut cu 2,4%, iar serviciile de transport de pasageri cu 1,5%. Cele mai mari creșteri din acest segment au fost înregistrate la transportul aerian, unde prețurile au urcat cu peste 6% într-o singură lună.

Privită în ansamblu, inflația de la începutul anului arată o creștere de 5,9% a prețurilor medii de consum, cu majorări de 5,7% la produsele alimentare, 2,4% la mărfurile nealimentare și aproape 11% la servicii. În ritm anual, serviciile rămân principalul motor al scumpirilor, cu un avans de peste 14% față de noiembrie 2024, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit cu 6,3%, iar mărfurile nealimentare cu 2,7%.

În comparație cu alte state din regiune, rata lunară a inflației din Republica Moldova, de 0,3%, a fost mai mică decât cea înregistrată în Turcia sau Croația, dar peste nivelurile raportate în Polonia, Slovenia ori statele baltice, unde prețurile au stagnat sau chiar au scăzut ușor.

Potrivit BNM, inflația medie anuală este estimată la 7,7% pentru 2025 și 4,3% pentru 2026, potrivit rundei curente de prognoză.