Europa se întoarce la cărbune. Tot mai multe țări adoptă măsuri de urgență

Cei mai mari cumpărători europeni de gaze rusești sunt acum în căutare de noi alternative pentru proviziile de combustibili și ar putea să fie nevoiți să ardă mai mult cărbune pentru a face față fluxului limitat de gaze din Rusia care amenință să provoace o criză energetică în această iarnă dacă rezervele nu sunt înlocuite, scrie Reuters.

Germania, Italia, Austria și Olanda au spus că centralele electrice pe bază de cărbune ar putea să ajute continentul european să treacă peste criza care a dus la o creștere a prețurilor și a făcut și mai grea lupta împotriva inflației.

Guvernul olandez a spus luni că nu va mai limita producția de energie la centralele electrice pe bază de cărbune și va activa prima fază a planului de combatere a crizei energetice. Danemarca a activat și ea primul pas din planul de urgență din cauza incertitudinii aprovizionării cu gaze naturale din Rusia.

Italia s-a apropiat de situația în care va declara stare de urgență în domeniul energiei după ce compania petrolieră Eni a spus că Gazprom i-a transmis luni că va primi doar o parte din livrările de gaze pe care le-a cerut.

Germania, care suferă de asemenea din cauza fluxului redus de gaze rusești, a anunțat un nou plan de a mări rezervele de gaze și a spus că ar putea reporni centralele electrice pe bază de cărbune la care încercase treptat să renunțe.

„Este dureros, dar este pur și simplu o necesitate în situația asta pentru a reduce consumul de gaze”, a spus ministrul german al economiei Robert Habeck, membru al Partidului Verde care a promovat inițiativa ca Germania să renunțe cât mai repede la cărbune pentru a reduce emisiile de gaze de seră. „Dacă o facem, riscăm ca depozitele să nu fie destul de pline la finalul anului când începe sezonul de iarnă”, a spus Habeck. „Și atunci suntem ușor de șantajat la nivel politic”.

Rusia dă vina pe sancțiuni pentru criza energetică prin care trece Europa

Rusia a criticat din nou Europa, spunând că Occidentul este de vină pentru criza energetică din cauză că a impus sancțiuni împotriva Moscovei.

Fluxul de gaze din Rusia spre Germania prin gazoductul Nord Stream 1, principala rută care aprovizionează cea mai mare economie a Europei, era luni la 40% din capacitatea maximă, cu toate că a existat o majorare față de finalul săptămânii trecute.

Ucraina a spus că gazoductele sale ar putea ajuta la umplerea golurilor lăsate de fluxul redus de gaze prin Nord Stream 1. Moscova a anunțat mai demult că nu poate să pompeze mai mult gaz prin conductele pe care Ucraina nu le-a închis deja.

Guvernul austriac a ajuns la o înțelegere cu compania Verbund să convertească o centrală electrică pe bază de gaze naturale la cărbune dacă țara va avea de înfruntat o situație de urgență. OMV a spus luni că Austria primește doar jumătate din cantitatea obișnuită de gaze pentru a doua zi la rând.

Gazprom a redus săptămâna trecută livrările de gaze prin Nord Stream 1 și a dat vina pe compania germană Siemens Energy care a întârziat să returneze echipamentul rusesc pe care îl repara în Canada.

„Avem gaz, este gata de livrare, dar europenii trebuie să ne dea înapoi echipamentul care ar trebui să fie reparat conform obligațiilor lor”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Oficialii germani și italieni au spus că Rusia folosește această situație ca pe o scuză pentru reducerea livrărilor.

#centrale electrice pe carbune #criza energetica #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de anvelope în Republica Moldova au atins un nivel record între 2024 și mai 2025, cu peste 1,29 milioane de unități aduse în țară și o valoare vamală totală de aproximativ 1,36 miliarde de lei. Potrivit unei analize detaliate realizate de economistul Iurie Rija, anvelopele pentru autoturisme au dominat cantitativ piața, reprezentând 78% din total (1.003.526 bucăți), dar doar 58% din valoarea totală, în timp ce anvelopele pentru camioane și autobuze au format 22% din volum, dar 42% din valoare, indicând o diferență clară de preț mediu între cele două categorii.

În 2024, au fost înregistrate vârfuri semnificative ale importului de anvelope pentru camioane în lunile septembrie și octombrie, cel mai probabil legate de pregătirile sezoniere pentru iarnă. În ianuarie 2025, importurile de anvelope pentru camioane s-au dublat față de aceeași lună a anului precedent, iar cele pentru autoturisme au crescut semnificativ, semnalând o activitate comercială intensificată. Cu toate acestea, în lunile aprilie și mai 2025 s-a observat o scădere accentuată a volumului și valorii importurilor, posibil din cauza reducerii cererii sau a ajustării stocurilor.

Prețul mediu al anvelopelor a crescut vizibil. În mai 2025, o anvelopă pentru autoturisme costa în medie 915 lei, comparativ cu 703 lei în mai 2024. În cazul anvelopelor pentru camioane, prețul mediu a atins 2.209 lei în mai 2025, dublu față de cel mai mic nivel din 2024. Această evoluție indică nu doar o inflație generală, ci și o posibilă reorientare a importatorilor spre branduri premium sau modele specializate.

China rămâne lider absolut în livrările de anvelope către Republica Moldova, cu 48,4% din volum, urmată de Turcia (16,4%), România (8,4%) și Ucraina (7,4%). Produsele chinezești domină atât segmentul de autoturisme, cât și cel de camioane. Pe de altă parte, în ceea ce privește valoarea importurilor, țări precum Germania, Ungaria și Slovacia ocupă o pondere semnificativă datorită exportului de anvelope din gama superioară. Turcia furnizează volume mari la prețuri relativ accesibile, iar Vietnamul începe să se evidențieze prin livrări de anvelope scumpe, în ciuda volumului modest.

Piața moldovenească de import este foarte concentrată. Trei companii — AGROPIESE TGR GRUP SRL, EXIMOTOR SA și ARIDAN CENTER SRL — controlează peste 40% din totalul volumului importat. AGROPIESE domină la anvelopele pentru camioane, în timp ce EXIMOTOR și ARIDAN se concentrează pe autoturisme. Unele firme, cum ar fi AUTO MOTION SERVICE SRL, se specializează în anvelope din gama premium, având cote valorice mai mari decât cele cantitative.

Analiza economistului Iurie Rija evidențiază o piață aflată în plină evoluție, sensibilă la tendințele internaționale de preț și la comportamentul consumatorului local. Se recomandă monitorizarea atentă a prețurilor și diversificarea furnizorilor pentru a limita dependența de China și a preveni șocurile în lanțurile de aprovizionare.