Europa se întoarce la cărbune. Tot mai multe țări adoptă măsuri de urgență

Cei mai mari cumpărători europeni de gaze rusești sunt acum în căutare de noi alternative pentru proviziile de combustibili și ar putea să fie nevoiți să ardă mai mult cărbune pentru a face față fluxului limitat de gaze din Rusia care amenință să provoace o criză energetică în această iarnă dacă rezervele nu sunt înlocuite, scrie Reuters.

Germania, Italia, Austria și Olanda au spus că centralele electrice pe bază de cărbune ar putea să ajute continentul european să treacă peste criza care a dus la o creștere a prețurilor și a făcut și mai grea lupta împotriva inflației.

Guvernul olandez a spus luni că nu va mai limita producția de energie la centralele electrice pe bază de cărbune și va activa prima fază a planului de combatere a crizei energetice. Danemarca a activat și ea primul pas din planul de urgență din cauza incertitudinii aprovizionării cu gaze naturale din Rusia.

Italia s-a apropiat de situația în care va declara stare de urgență în domeniul energiei după ce compania petrolieră Eni a spus că Gazprom i-a transmis luni că va primi doar o parte din livrările de gaze pe care le-a cerut.

Germania, care suferă de asemenea din cauza fluxului redus de gaze rusești, a anunțat un nou plan de a mări rezervele de gaze și a spus că ar putea reporni centralele electrice pe bază de cărbune la care încercase treptat să renunțe.

„Este dureros, dar este pur și simplu o necesitate în situația asta pentru a reduce consumul de gaze”, a spus ministrul german al economiei Robert Habeck, membru al Partidului Verde care a promovat inițiativa ca Germania să renunțe cât mai repede la cărbune pentru a reduce emisiile de gaze de seră. „Dacă o facem, riscăm ca depozitele să nu fie destul de pline la finalul anului când începe sezonul de iarnă”, a spus Habeck. „Și atunci suntem ușor de șantajat la nivel politic”.

Rusia dă vina pe sancțiuni pentru criza energetică prin care trece Europa

Rusia a criticat din nou Europa, spunând că Occidentul este de vină pentru criza energetică din cauză că a impus sancțiuni împotriva Moscovei.

Fluxul de gaze din Rusia spre Germania prin gazoductul Nord Stream 1, principala rută care aprovizionează cea mai mare economie a Europei, era luni la 40% din capacitatea maximă, cu toate că a existat o majorare față de finalul săptămânii trecute.

Ucraina a spus că gazoductele sale ar putea ajuta la umplerea golurilor lăsate de fluxul redus de gaze prin Nord Stream 1. Moscova a anunțat mai demult că nu poate să pompeze mai mult gaz prin conductele pe care Ucraina nu le-a închis deja.

Guvernul austriac a ajuns la o înțelegere cu compania Verbund să convertească o centrală electrică pe bază de gaze naturale la cărbune dacă țara va avea de înfruntat o situație de urgență. OMV a spus luni că Austria primește doar jumătate din cantitatea obișnuită de gaze pentru a doua zi la rând.

Gazprom a redus săptămâna trecută livrările de gaze prin Nord Stream 1 și a dat vina pe compania germană Siemens Energy care a întârziat să returneze echipamentul rusesc pe care îl repara în Canada.

„Avem gaz, este gata de livrare, dar europenii trebuie să ne dea înapoi echipamentul care ar trebui să fie reparat conform obligațiilor lor”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Oficialii germani și italieni au spus că Rusia folosește această situație ca pe o scuză pentru reducerea livrărilor.

#centrale electrice pe carbune #criza energetica #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.