Europa va primi mai multe gaze din est, dar nu de la Rusia. Ţara care va deveni o sursă majoră

Uniunea Europeană a ajuns la un acord neangajant cu Azerbaidjanul pentru a importa gaze naturale din această ţară în efortul de a-şi reduce dependenţa de energia rusească, scrie EUobserver.

Oficiali de rang înalt azeri spun de mult timp că statele europene i-au abordat pentru a cumpăra gaze de la Azerbaidjan. Această ţară exportă deja gaze în UE printr-un gazoduct propriu, dar livrările au fost limitate de lipsa infrastructurii de conducte. Bulgaria, spre exemplu, are acces la gazele azere, dar Ungaria şi România nu pentru că au fost întârziate lucrările la un interconector esenţial între Grecia şi Bulgaria.

Noul acord dintre UE şi Azerbaidjan, care extrage gaze din Marea Caspică, este caracterizat drept „strategic” şi prevede livrări de cel puţin 20 de miliarde de metri cubi pe an până în 2027. Oficialităţile azere au dezvăluit că în prima jumătate a acestui an ţara lor a exportat în Europa 5,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Clienţi îi sunt şi Turcia şi Georgia.

Exporturile din primul semestru sunt cu 25% peste cele din aceeaşi perioadă a anului trecut. Serbia, în mod tradiţional un aliat al Rusiei, a anunţat că intenţionează să-şi diversifice sursele de energie accesând gaze azere. Turkmenistan, ţară săracă în resurse energetice, intenţionează să importe gaze din Azerbaidjan şi are de gând să devină exportator către UE.

Turcia exportă deja gaze în Bulgaria, care nu mai primeşte gaze de la Rusia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #import #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.

#pavel durov #sanctiuni #telegram