Europa va primi mai multe gaze din est, dar nu de la Rusia. Ţara care va deveni o sursă majoră

Uniunea Europeană a ajuns la un acord neangajant cu Azerbaidjanul pentru a importa gaze naturale din această ţară în efortul de a-şi reduce dependenţa de energia rusească, scrie EUobserver.

Oficiali de rang înalt azeri spun de mult timp că statele europene i-au abordat pentru a cumpăra gaze de la Azerbaidjan. Această ţară exportă deja gaze în UE printr-un gazoduct propriu, dar livrările au fost limitate de lipsa infrastructurii de conducte. Bulgaria, spre exemplu, are acces la gazele azere, dar Ungaria şi România nu pentru că au fost întârziate lucrările la un interconector esenţial între Grecia şi Bulgaria.

Noul acord dintre UE şi Azerbaidjan, care extrage gaze din Marea Caspică, este caracterizat drept „strategic” şi prevede livrări de cel puţin 20 de miliarde de metri cubi pe an până în 2027. Oficialităţile azere au dezvăluit că în prima jumătate a acestui an ţara lor a exportat în Europa 5,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Clienţi îi sunt şi Turcia şi Georgia.

Exporturile din primul semestru sunt cu 25% peste cele din aceeaşi perioadă a anului trecut. Serbia, în mod tradiţional un aliat al Rusiei, a anunţat că intenţionează să-şi diversifice sursele de energie accesând gaze azere. Turkmenistan, ţară săracă în resurse energetice, intenţionează să importe gaze din Azerbaidjan şi are de gând să devină exportator către UE.

Turcia exportă deja gaze în Bulgaria, care nu mai primeşte gaze de la Rusia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #import #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.