Șefa FMI, despre inflația „în creștere”: „Trebuie să aruncăm niște apă rece pe ea”

16 Iul. 2022, 07:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iul. 2022, 07:28 // Actual //  bani.md

Ratele dobânzilor vor continua probabil să crească la nivel global, până în 2023, când preţurile mari vor începe să scadă ca răspuns la acţiunile băncilor centrale, a declarat vineri Kristalina Georgieva, director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmite CNBC.

Preţurile materiilor prime, cum ar fi petrolul, s-ar putea să fi ajuns la un platou şi au început să scadă în ultimele luni, dar Georgieva a spus că acest lucru se întâmplă ca răspuns la riscurile de recesiune şi nu neapărat pentru că inflaţia a fost îmblânzită.
”Băncile centrale intensifică măsurile pentru a controla inflaţia, este o prioritate. Trebuie să continue până când devine clar că aşteptările inflaţioniste rămân ferm ancorate. În acest moment, încă vedem inflaţia în creştere; trebuie să aruncăm nişte apă rece pe ea”, a declarat Georgieva pentru CNBC, la întâlnirea G-20 de vineri din Bali.

Întreruperea lanţurilor de aprovizionare, din cauza pandemiei, a creat blocaje, în timp ce războiul din Ucraina a agravat aceste şocuri. Rezultatul a fost o creştere a preţurilor mărfurilor, inclusiv pentru produse de bază cheie, precum alimente, îngrăşăminte şi energie.

În timp ce inflaţia preţurilor alimentelor era deja în urcare înainte de pandemie şi războiul Rusiei în Ucraina, cele două evenimente nu au făcut decât să agraveze problema.

Potrivit Băncii Mondiale, preţurile alimentelor la nivel global au atins maxime istorice între martie şi aprilie anul acesta.

Indicele preţurilor mărfurilor alimentare al Băncii Mondiale pentru perioada martie-aprilie a crescut cu 15% în ultimele două luni şi a fost cu peste 80% mai mare decât acum doi ani.

Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a declarat vineri la G-20 că numărul global de subnutriţi va creşte cu 7,6 milioane în acest an şi va urca din nou cu 19 milioane în 2023.
Preţurile petrolului s-au stabilizat şi au început să scadă, retrăgându-se de la un maxim de 120 de dolari pe baril atins la începutul lunii iunie la sub 100 de dolari pe baril în această săptămână.

Cu toate acestea, inflaţia de consum din SUA a înregistrat luna trecută un maxim al ultimilor 40 de ani, de 9,1%, o situaţie descrisă de secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, la G-20, drept ”inacceptabil de ridicată”.

În timp ce multe date folosite pentru a determina inflaţia au un decalaj, Georgieva a declarat pentru CNBC că toate semnele indică faptul că inflaţia nu a fost încă frânată. Ea a adăugat că este esenţial ca inflaţia să fie controlată, altfel veniturile vor fi erodate, lovind cel mai puternic în cele mai sărace părţi ale lumii.

Reflectând lecţiile învăţate din crizele economice anterioare, Yellen a declarat vineri, la G-20, că este esenţial ca guvernele să stabilească şi să menţină un cadru de răspunsuri politice care ”să minimizeze durata şi severitatea recesiunilor” şi ”să atenueze consecinţele economice negative” asupra firmelor şi persoanelor fizice.”

05 Iun. 2026, 17:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Iun. 2026, 17:10 // Actual //  Grîu Tatiana

Serbia și-a asigurat prelungirea cu încă trei luni a contractului pentru livrările de gaze rusești de la Gazprom. Noul acord va fi valabil până la sfârșitul lunii septembrie, după ce actualul contract expiră pe 30 iunie.

Anunțul a fost făcut de ministra Energiei din Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic, după o întâlnire cu șeful Gazprom, Alexei Miller, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg.

Oficialul sârb a declarat că prelungirea este importantă pentru țară și economie, deoarece Serbia continuă să beneficieze de livrări stabile și la prețuri avantajoase. Potrivit acesteia, acordul oferă și flexibilitate în ceea ce privește volumele de gaze livrate.

Este a doua extindere consecutivă a contractului dintre Serbia și Gazprom, după ce, în luna martie, Belgradul obținuse deja o prelungire de trei luni.

În prezent, gazul rusesc acoperă aproximativ 90% din necesarul Serbiei. Totuși, autoritățile de la Belgrad încearcă să reducă dependența de Rusia prin importuri de gaze din Azerbaidjan și prin achiziții de gaze naturale lichefiate din terminalele aflate în Grecia.

Gazul rusesc ajunge în Serbia prin conducta „Balcanic Stream”, continuarea gazoductului „TurkStream”, care traversează Bulgaria și Serbia spre Ungaria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!