Șefa FMI, despre inflația „în creștere”: „Trebuie să aruncăm niște apă rece pe ea”

16 Iul. 2022, 07:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iul. 2022, 07:28 // Actual //  bani.md

Ratele dobânzilor vor continua probabil să crească la nivel global, până în 2023, când preţurile mari vor începe să scadă ca răspuns la acţiunile băncilor centrale, a declarat vineri Kristalina Georgieva, director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmite CNBC.

Preţurile materiilor prime, cum ar fi petrolul, s-ar putea să fi ajuns la un platou şi au început să scadă în ultimele luni, dar Georgieva a spus că acest lucru se întâmplă ca răspuns la riscurile de recesiune şi nu neapărat pentru că inflaţia a fost îmblânzită.
”Băncile centrale intensifică măsurile pentru a controla inflaţia, este o prioritate. Trebuie să continue până când devine clar că aşteptările inflaţioniste rămân ferm ancorate. În acest moment, încă vedem inflaţia în creştere; trebuie să aruncăm nişte apă rece pe ea”, a declarat Georgieva pentru CNBC, la întâlnirea G-20 de vineri din Bali.

Întreruperea lanţurilor de aprovizionare, din cauza pandemiei, a creat blocaje, în timp ce războiul din Ucraina a agravat aceste şocuri. Rezultatul a fost o creştere a preţurilor mărfurilor, inclusiv pentru produse de bază cheie, precum alimente, îngrăşăminte şi energie.

În timp ce inflaţia preţurilor alimentelor era deja în urcare înainte de pandemie şi războiul Rusiei în Ucraina, cele două evenimente nu au făcut decât să agraveze problema.

Potrivit Băncii Mondiale, preţurile alimentelor la nivel global au atins maxime istorice între martie şi aprilie anul acesta.

Indicele preţurilor mărfurilor alimentare al Băncii Mondiale pentru perioada martie-aprilie a crescut cu 15% în ultimele două luni şi a fost cu peste 80% mai mare decât acum doi ani.

Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a declarat vineri la G-20 că numărul global de subnutriţi va creşte cu 7,6 milioane în acest an şi va urca din nou cu 19 milioane în 2023.
Preţurile petrolului s-au stabilizat şi au început să scadă, retrăgându-se de la un maxim de 120 de dolari pe baril atins la începutul lunii iunie la sub 100 de dolari pe baril în această săptămână.

Cu toate acestea, inflaţia de consum din SUA a înregistrat luna trecută un maxim al ultimilor 40 de ani, de 9,1%, o situaţie descrisă de secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, la G-20, drept ”inacceptabil de ridicată”.

În timp ce multe date folosite pentru a determina inflaţia au un decalaj, Georgieva a declarat pentru CNBC că toate semnele indică faptul că inflaţia nu a fost încă frânată. Ea a adăugat că este esenţial ca inflaţia să fie controlată, altfel veniturile vor fi erodate, lovind cel mai puternic în cele mai sărace părţi ale lumii.

Reflectând lecţiile învăţate din crizele economice anterioare, Yellen a declarat vineri, la G-20, că este esenţial ca guvernele să stabilească şi să menţină un cadru de răspunsuri politice care ”să minimizeze durata şi severitatea recesiunilor” şi ”să atenueze consecinţele economice negative” asupra firmelor şi persoanelor fizice.”

09 Sept. 2026, 14:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Sept. 2026, 14:56 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, spune că autoritățile își propun ca deficitul bugetar pentru anul 2027 să fie sub 3% din PIB, însă proiectul bugetului este încă în proces de elaborare. Declarația a fost făcută în cadrul Comisiei economie, după ce deputatul Olga Ursu a întrebat care va fi nivelul deficitului bugetar în 2027.

„La moment suntem în proces de elaborare. E clar că e de dorit sub 3%, chiar dacă am planificat, după rectificare, între lecturi se examinează 5,95% din PIB. Dar nu cred că o să depășim 5% cu executatul. O să fie sub 5% executat pentru”, a declarat Belous.

Pentru 2026, după rectificarea bugetului de stat aprobată recent de Guvern, veniturile sunt estimate la 80,27 miliarde de lei, iar cheltuielile la 103,35 miliarde de lei. Deficitul bugetar rezultat este de 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Comparativ, bugetul inițial pentru 2026 prevedea venituri de 79,67 miliarde de lei, cheltuieli de 100,57 miliarde de lei și un deficit de 20,9 miliarde de lei.

Belous a sugerat însă că execuția efectivă a deficitului în 2026 ar putea fi mai redusă decât nivelul aprobat în buget, anticipând că acesta nu va depăși 5% din PIB.