Europarlamentar român: România nu va lăsa la greu Moldova. UE va oferi sprijin financiar în contextul crizei energetice

Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova suport financiar pentru a depăși criza energetică în care se află. Asigurările sunt date de europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, potrivit căruia actuala dificultate în care se află autoritățile de la Chișinău face diferența între politica Moscovei și cea a comunității europene. Potrivit oficialului, până în anul 2027, 50% dintre fondurile alocate de Uniunea Europeană Republicii Moldova ar putea fi redirecționate spre marile proiecte de infrastructură, pentru a asigura independența energetică a țării, notează IPN.

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan spune că Republica Moldova poate miza pe sprijinul Uniunii Europene în depășirea crizei gazelor naturale. Comunitatea europeană examinează posibilitatea alocării fondurilor pentru compensarea poverii financiare care ar urma să cadă pe umerii cetățenilor.

„Prețurile sunt mari pentru întreaga Uniunea Europeană, sunt afectați consumatori și întreprinderi din toată Europa. În aceea ce privește Republica Moldova, sunt sigur că Uniunea Europeană va veni cu sprijin financiar sub forma unei asistențe macrofinanciare în perioada imediat următoare. Din cele 600 de milioane de euro anunțate dezvoltării economice, trebuie să tragem concluzia că o parte semnificativă din această sumă trebuie să meargă la creșterea independenței energetice și la modificări de infrastructură energetică pentru a obține această independență”, a spus Siegfried Mureșan în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

Mureșan spune că România nu va lăsa la greu Republica Moldova. Oficialul se arată convins că autoritățile de la București vor identifica soluții pentru a livra Chișinăului gaze naturale prin intermediul Gazoductului Iași-Chișinău, imediat ce criza politică din România va lua sfârșit.

„Sunt sigur că România va livra cât de mult poate. Se vede din nou cum Federația Rusă care ar fi putut ajuta Republica Moldova în această situație, nu o face. Se vede, din nou, cine este prietenul cetățenilor Republicii Moldova și cine dorește doar să-și sporească propria influență economică pe seama oamenilor aflați în prag de iarnă. Această criză trebuie să ducă la accelerarea interconectării energetice a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, în primul rând, prin România. Interconectare de gaz și energie electrică. Am cerut ca 50% din fondurile alocate Republicii Moldova pentru perioada 2021-2027 să meargă în mari proiecte de infrastructură”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Criza energetică de la Chișinău a determinat Parlamentul Republicii Moldova să instituie stare de urgență la nivel național pentru o perioadă de 30 de zile. Ceea ce presupune instituirea unui regim simplificat de procurare a gazelor naturale, alocarea mijloacelor financiare pentru procurarea volumelor necesare din surse alternative si raționalizarea, la necesitate, a consumului de gaze naturale și energie electrică.

#criza energetica #sprijin #UE #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.

#dobinda #credite #BNM