Evoluția preţurilor de consum în Republica Moldova în luna mai 2022. Nu mai suntem în topul scumpirilor din Europa

Biroul Naţional de Statistică informează că, preţurile medii de consum în luna mai 2022 faţă de luna aprilie 2022 au crescut cu 2,04% (informativ: în luna mai 2021 faţă de aprilie 2021 acestea au înregistrat o creștere de 0,48%). Creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,50%, la mărfurile nealimentare cu 2,48% și la serviciile prestate populației cu 0,75%. Republica Moldova este pe locul cinci în Europa la capitolul inflație.

În luna mai faţă de aprilie curent, creșteri mai accentuate au fost marcate la următoarele produse alimentare: ulei vegetal – 9,6%2, fructe proaspete – cu 5,4% (în special: la citrice – cu 10,6%, fructe exotice – cu 8,4%), carne, preparate, conserve din carne și pâine din făină de grâu – cu câte 2,8%, zahăr – cu 2,3%, lapte şi produse lactate – cu cca 1,0%.

Totodată, în perioada de raport au fost înregistrate reduceri de preţ la: legume – în medie cu 2,7% (inclusiv la: castraveți cu 18,2%, tomate – cu 10,5% și ciuperci proaspete – cu 3,8%), pomușoare – cu 5,4%, ouă – cu 0,2%.

La mărfurile nealimentare, în luna mai față de aprilie 2022 au fost înregistrate creșteri mai semnificative de preț la: combustibili și carburanți – cu 4,7% (inclusiv la benzină – cu 7,9%, motorină – cu 2,2%), materiale de construcție pentru întreținerea și repararea locuinței – cu 2,8%.

La serviciile prestate populaţiei, în luna mai 2022 faţă de luna aprilie 2022 au fost înregistrate creșteri mai accentuate a prețurilor (tarifelor) la serviciile de alimentație publică – cu 3,1%.

Prețurile medii de consum în luna mai 2022 comparativ cu luna decembrie 2021 (de la începutul anului curent) au crescut cu 17,57%, inclusiv la produse alimentare cu 20,81%, mărfuri nealimentare cu 12,26% și servicii prestate populaţiei cu 20,77% (Tabelul 1).

Prețurile medii de consum în luna mai 2022 comparativ cu luna mai 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 29,05%, inclusiv la produse alimentare cu 32,50%, mărfuri nealimentare cu 21,45% și servicii prestate populaţiei cu 35,27%.

Inflația în luna mai față de luna aprilie a.c. în Republica Moldova (2,0%) a fost sub nivelul inflației înregistrate în Letonia (4,0%), Turcia (3,0%), Ucraina (2,7%) și Lituania (2,3%), la nivelul inflației înregistrate în Slovenia (2,0%), totodată depășind nivelul inflației marcate în alte țări analizate: Estonia (1,9%), Polonia și Ungaria (1,7%), Austria (1,1%), Portugalia (1,0%), Italia, Germania, Spania, Belgia, Franța – sub 1 la sută.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#servicii #alimente #inflație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.