Ex-soțul Olei Tira și un milionar de top, lideri pe piața exporturilor de cereale și oleaginoase în Moldova

În octombrie 2024, structura exporturilor Republicii Moldova a fost dominată de câteva categorii principale de produse: cereale, semințe și fructe oleaginoase, grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală, precum și produse ale industriei de morărit și panificație. Aceste grupe au reprezentat 99% din volumul total al exporturilor, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”

Ca și valoare, produsele din categoria semințelor și fructelor oleaginoase au ocupat prima poziție, urmate de cereale, grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și produse de patiserie pe bază de făină. Chiar dacă „cerealele” și „semințele oleaginoase” au schimbat ordinea din cauza diferențelor de preț, împreună reprezintă peste 80% din volumul total al exporturilor, atât ca cantitate, cât și ca valoare.

Exporturile moldovenești au ajuns în 44 de țări, 92% din volumul total fiind destinat către primele zece piețe. Valoarea totală a produselor exportate către aceste țări a fost de 1,24 miliarde de lei, reprezentând 88% din valoarea totală a exporturilor.

„Principalele produse exportate au fost cereale – 107,5 milioane kg, în valoare de 405 milioane lei, cu o cerere majoră pentru grâu. 81% din exporturile de grâu au ajuns în Elveția, România și Grecia, semințe oleaginoase – 74,1 milioane kg, exportate în valoare de 733 milioane lei. Rapița a fost trimisă către cinci țări, România achiziționând mai mult de 50%, uleiul de floarea-soarelui, care a fost exportat în special către Luxemburg, Elveția și România și făină de grâu, care afost exportată către patru țări, România achiziționând 42% din cantitate”, susține Rija.

Exporturile alimentare totale ale Moldovei au atins 198 milioane kg, în valoare de 1,4 miliarde lei, principalele produse fiind grâul (46%), semințele de floarea-soarelui (28%), semințele de rapiță (8%), orzul (6%), uleiul de floarea-soarelui (5%) și făina de grâu (2%).

Exporturile cerealelor și oleaginoaselor au fost făcute de 164 de companii moldovenești, dintre care 20 de companii majore au realizat 83% din volum și 76% din valoare. Cele mai active companii exportatoare au fost Orom-Imexpo SRL. companie controlată de fostul soț al Oliei Tira, Roman Ungureanu – 69.01%, Rugro-Prim SRL (controlată de milionarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a), Grando Invest Trading SRL, Agro-Nova Prim SRL, Demir Agro SRL și Vadalex Grains SRL, responsabile pentru peste 50% din volumul total al exporturilor.

Principalele piețe pentru produsele alimentare moldovenești au inclus țări precum România, Elveția, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Cipru, Luxemburg și Italia. Aceste destinații subliniază legăturile comerciale durabile ale Moldovei și interesul crescut față de produsele sale pe scena internațională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#olia tira #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.