Ex-soțul Olei Tira și un milionar de top, lideri pe piața exporturilor de cereale și oleaginoase în Moldova

08 Nov. 2024, 15:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Nov. 2024, 15:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În octombrie 2024, structura exporturilor Republicii Moldova a fost dominată de câteva categorii principale de produse: cereale, semințe și fructe oleaginoase, grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală, precum și produse ale industriei de morărit și panificație. Aceste grupe au reprezentat 99% din volumul total al exporturilor, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”

Ca și valoare, produsele din categoria semințelor și fructelor oleaginoase au ocupat prima poziție, urmate de cereale, grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și produse de patiserie pe bază de făină. Chiar dacă „cerealele” și „semințele oleaginoase” au schimbat ordinea din cauza diferențelor de preț, împreună reprezintă peste 80% din volumul total al exporturilor, atât ca cantitate, cât și ca valoare.

Exporturile moldovenești au ajuns în 44 de țări, 92% din volumul total fiind destinat către primele zece piețe. Valoarea totală a produselor exportate către aceste țări a fost de 1,24 miliarde de lei, reprezentând 88% din valoarea totală a exporturilor.

„Principalele produse exportate au fost cereale – 107,5 milioane kg, în valoare de 405 milioane lei, cu o cerere majoră pentru grâu. 81% din exporturile de grâu au ajuns în Elveția, România și Grecia, semințe oleaginoase – 74,1 milioane kg, exportate în valoare de 733 milioane lei. Rapița a fost trimisă către cinci țări, România achiziționând mai mult de 50%, uleiul de floarea-soarelui, care a fost exportat în special către Luxemburg, Elveția și România și făină de grâu, care afost exportată către patru țări, România achiziționând 42% din cantitate”, susține Rija.

Exporturile alimentare totale ale Moldovei au atins 198 milioane kg, în valoare de 1,4 miliarde lei, principalele produse fiind grâul (46%), semințele de floarea-soarelui (28%), semințele de rapiță (8%), orzul (6%), uleiul de floarea-soarelui (5%) și făina de grâu (2%).

Exporturile cerealelor și oleaginoaselor au fost făcute de 164 de companii moldovenești, dintre care 20 de companii majore au realizat 83% din volum și 76% din valoare. Cele mai active companii exportatoare au fost Orom-Imexpo SRL. companie controlată de fostul soț al Oliei Tira, Roman Ungureanu –  69.01%, Rugro-Prim SRL (controlată de milionarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a), Grando Invest Trading SRL, Agro-Nova Prim SRL, Demir Agro SRL și Vadalex Grains SRL, responsabile pentru peste 50% din volumul total al exporturilor.

Principalele piețe pentru produsele alimentare moldovenești au inclus țări precum România, Elveția, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Cipru, Luxemburg și Italia. Aceste destinații subliniază legăturile comerciale durabile ale Moldovei și interesul crescut față de produsele sale pe scena internațională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!