Ex-soțul Olei Tira și un milionar de top, lideri pe piața exporturilor de cereale și oleaginoase în Moldova

În octombrie 2024, structura exporturilor Republicii Moldova a fost dominată de câteva categorii principale de produse: cereale, semințe și fructe oleaginoase, grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală, precum și produse ale industriei de morărit și panificație. Aceste grupe au reprezentat 99% din volumul total al exporturilor, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”

Ca și valoare, produsele din categoria semințelor și fructelor oleaginoase au ocupat prima poziție, urmate de cereale, grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și produse de patiserie pe bază de făină. Chiar dacă „cerealele” și „semințele oleaginoase” au schimbat ordinea din cauza diferențelor de preț, împreună reprezintă peste 80% din volumul total al exporturilor, atât ca cantitate, cât și ca valoare.

Exporturile moldovenești au ajuns în 44 de țări, 92% din volumul total fiind destinat către primele zece piețe. Valoarea totală a produselor exportate către aceste țări a fost de 1,24 miliarde de lei, reprezentând 88% din valoarea totală a exporturilor.

„Principalele produse exportate au fost cereale – 107,5 milioane kg, în valoare de 405 milioane lei, cu o cerere majoră pentru grâu. 81% din exporturile de grâu au ajuns în Elveția, România și Grecia, semințe oleaginoase – 74,1 milioane kg, exportate în valoare de 733 milioane lei. Rapița a fost trimisă către cinci țări, România achiziționând mai mult de 50%, uleiul de floarea-soarelui, care a fost exportat în special către Luxemburg, Elveția și România și făină de grâu, care afost exportată către patru țări, România achiziționând 42% din cantitate”, susține Rija.

Exporturile alimentare totale ale Moldovei au atins 198 milioane kg, în valoare de 1,4 miliarde lei, principalele produse fiind grâul (46%), semințele de floarea-soarelui (28%), semințele de rapiță (8%), orzul (6%), uleiul de floarea-soarelui (5%) și făina de grâu (2%).

Exporturile cerealelor și oleaginoaselor au fost făcute de 164 de companii moldovenești, dintre care 20 de companii majore au realizat 83% din volum și 76% din valoare. Cele mai active companii exportatoare au fost Orom-Imexpo SRL. companie controlată de fostul soț al Oliei Tira, Roman Ungureanu – 69.01%, Rugro-Prim SRL (controlată de milionarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a), Grando Invest Trading SRL, Agro-Nova Prim SRL, Demir Agro SRL și Vadalex Grains SRL, responsabile pentru peste 50% din volumul total al exporturilor.

Principalele piețe pentru produsele alimentare moldovenești au inclus țări precum România, Elveția, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Cipru, Luxemburg și Italia. Aceste destinații subliniază legăturile comerciale durabile ale Moldovei și interesul crescut față de produsele sale pe scena internațională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#olia tira #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.