EXCLUSIV Cine este compania percheziționată de procurori în dosarul cărnii stricate. Declarația Regelui cărnii

Într-un comunicat de presă ofițerii Direcției Investigații Complexe a Inspectoratului Național de Investigații în comun cu procurorii PCCOCS anunțau că desfășoară percheziții la sediile a patru companii ale aceluiași proprietar, care realizează cea mai mare parte a importului de carne în Republica Moldova. Acuzația era că respectivele companii comercializează carne infestată cu bacterii.

BANI.MD a identificat una dintre companii care comercializează carne, însă nu este și importatoare. Este vorba de QUALIKO care are mai multe magazine în Chișinău unde își comercializează producția.

Redacția portalului de știri l-a contactat pe administratorul Igor Bobco, care a confirmat perchezițiile procurorilor, dar a spus că aceștia nu au găsit nimic suspect și că magazinele funcționează în regim normal.

„Nu este clar pentru ce și de ce au venit cu percheziții la compania noastră. Au scris doar un aviz și atât. În primul rând nu avem nicio tangență cu importatorii de carne. Noi suntem un magazin care doar comercializează produse din carne. Carnea comercializată nu ajunge nici la 10% din portofoliul companiei. Dacă erau să depisteze ceva erau să închidă magazinul, dar acesta activează în regim normal”, susține administratorul companie QUALIKO, Igor Bobco.

QUALIKO este controlată de Nicolae Triteac fratele lui Anatol Triteac. Ultimele date ale companiei arată că în 2021 a avut un profit de 1,03 milioane de lei.

BANI.MD l-a contactat și pe Anatolie Triteac, care este cel mai mare importator de carne:

„Perchezițiile sunt treaba procurorilor, noi agenții economici credem că nu avem nimic ilegal și timpul vă arăta ce și cum. Totul se face în concordanță cu legislația. Toată marfa care intră în țară are documentația conformă”, a declarat Triteac care controlează compania SRL MMD.

Datele companiei arată că aceasta a avut o cifră de afaceri de 295 milioane de lei, un profit de 11,5 milioane de lei cu 2,5 ori mai mare față de anul precedent și un număr de 18 angajați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bacterii #import #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.