Exercițiile comune ruso-belaruse provoacă îngrijorare la Kiev. Putin nu a renunțat la ideea de a-l înlocui pe Zelenski

17 Ian. 2023, 08:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2023, 08:06 // Actual //  bani.md

Rusia și Belarus au început exercițiile militare comune, stârnind îngrijorare la Kiev, dar și în rândul aliaților occidentali ai Ucrainei. Există temeri că Vladimir Putin ar putea lansa o nouă ofensivă spre Kiev, din Belarus. Analiștii moldoveni avertizează cu privire la posibilitatea ca mai multe rachete rusești să ajungă pe teritoriul țării. Ei spun că Moldova se află pe hărțile de război rusești. Folosirea, de către Rusia, a sistemelor de apărare aeriană S-300 și S-400 pentru a lovi ținte terestre indică faptul că stocurile de rachete balistice ale Moscovei sunt pe sfârșite.

Exercițiile militare comune demarate de Rusia şi Belarus luni, 16 ianuarie, stârnesc îngrijorare în Ucraina, dar și în Occident. Analiștii militari monitorizează situația cu atenție încercând să descopere indicii cu privire la intențiile Moscovei. Există temeri că Moscova ar putea lansa o nouă invazie în nordul Ucrainei, de pe teritoriul Belarus, ca în 24 februarie, anul trecut. Până acum Minskul nu a participat direct la conflict cu forţe militare, iar ministerul Apărării din această țară a dat asigurări că exercițiile din aceste zile au un rol defensiv.

„Astăzi a început un exerciţiu tactic comun de zbor al unităţilor de aviaţie ale forţelor armate ale Republicii Belarus şi ale Federaţiei Ruse, care fac parte din componenta de aviaţie a grupului regional comun”, a anunţat ministerul Apărării din Belarus.

Oficialii de la Minsk au precizat că scopul urmărit este de „creştere a compatibilităţii operaţionale în îndeplinirea comună a sarcinilor de pregătire de luptă”. Exercițiile comune se vor desfășura în perioada 16 ianuarie – 1 februarie, folosind toate aerodromurile militare din Belarus, a anunţat Ministerul belarus al Apărării. Potrivit unei declaraţii publicate pe contul de Telegram al Ministerului Apărării, unităţi ale forţelor aerospaţiale ale Rusiei au sosit pe aerodromurile din Belarus duminică seara târziu.

Deși Minskul a declarat că exerciţiile sunt defensive, acumularea de trupe rusești în curs de desfăşurare, combinată cu un val de activităţi militare în ţară, aminteşte de pregătirile pentru invazia din februarie anul trecut. Canalele neoficiale de pe Telegram de monitorizare militară au relatat că avioane de vânătoare, elicoptere şi avioane de transport militar au sosit în Belarus încă de la începutul anului.

Situaţia de la graniţa Belarusului cu Ucraina nu a fost „foarte calmă”, iar Ucraina a „provocat” Belarusul, a declarat Pavel Muraveiko, prim-adjunctul secretarului de stat al Consiliului de Securitate din Belarus.

„Ne menţinem reţinerea şi răbdarea şi ne păstrăm praful de puşcă uscat. Avem necesarul de forţe şi mijloace care vor răspunde oricăror manifestări de agresiune sau unei ameninţări teroriste pe teritoriul nostrum”, a declarat însă Muraveiko.

Ucraina a avertizat cu privire la posibile atacuri din partea Belarusului, iar preşedintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că ţara trebuie să fie pregătită la această graniță.

Liderul opoziției belaruse în exil Svetlana Tihanovskaia a descris manevrele militare ruso-belaruse drept o „cacealma” menită să deturneze forțele armatei ucrainene din est. Ea a dat un interviu la Davos, în Elveția. Lidera opoziției l-a acuzat pe Lukașenko pentru că a permis Rusiei să folosească teritoriul său pentru a organiza atacuri asupra Ucrainei.

„Acesta este un spectacol pentru oamenii din Belarus, pentru a-i amenința, pentru a le spune: uite, armata rusă este aici, așa că păstrați liniștea, nu vă opuneți la nimic”, a spus ea.

Svetlana Tihanovskaia calificat procesul său, programat să înceapă la Minsk, în absență, drept o „farsă” și o „răzbunare” a lui Alexander Lukașenko. Confruntată cu acuzații de înaltă trădare și conspirație pentru a prelua puterea, ea a declarat că și-a contactat avocatul din oficiu, dar acesta nu i-a răspuns niciodată.

„Nici măcar nu știu ce va face mâine așa-zisul meu avocat în această instanță, cum mă va apăra. Nu știu cât va dura acest proces, câte zile va dura, dar sunt sigură că mă vor condamna la mulți, mulți ani de închisoare”, a declarat ea.

Mesaj de încurajare a unui soldat ucrainean din Soledar

Un soldat ucrainean a postat o înregistrare video pe rețelele de socializare în care a minimalizat „victoria” rușilor în Soledar. El și-a îndemnat concetățenii să aibă încredere în conducerea armatei și a amintit că rușii au fost nevoiți să se retragă din multe orașe, inclusiv din apropierea Kievului, Herson și Harkov.

Soldatul sa subliniat că anumite lupte par a fi pierdute din cauza minciunilor rușilor și a războiului informational. El a dat de înțeles că infanteria s-a retras din Soledar, în timp ce Serghei Cerevatîi, purtătorul de cuvânt al comandamentului militar din est, a declarat că Forțele de Apărare ucrainene continuă să apere orașul.

„Războiul informațional nu are loc doar pe front, ci mai mult în capul oamenilor noștri. Trebuie multă muncă pentru a îmbunătăți asta, în timp ce mii oameni ca mine lucrează pe front, facănd-o foarte bine. În special infanteria care oprește hoarda cu eforturi titanice. Dar, din păcate, pe frontul informațional pierdem în anumite locuri pentru că oamenii noștri cred minciuni.

Pe scurt, în Soledar, nu vă așteptați la panică, orașul este mai degrabă mic… Au «succes colosal» acolo ocupanții? Amintiți-vă că au fost aproape de Kiev, că au fost în Herson, Harkovul capturat. Unde sunt acum? Faptul că omoară un batalion pe zi și un oraș complet devastat, nu mai e niciun sens pentru noi să fim acolo. Trebuie să ne păstrăm infanteria experimentată, curajoasa infanterie”, a povestit el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!