Exodul creierilor moldovenești peste hotare! Unu din doi cetățeni își văd viitorul în străinătate

Interesul moldovenilor pentru munca în străinătate rămâne semnificativ, chiar dacă fenomenul a cunoscut o ușoară scădere în intensitate în ultimii ani, constată economistul Veaceslav Ioniță, care a prezentat datele unui sondaj în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Conform sondajului, aproximativ un sfert din respondenți au afirmat că au fost peste hotare anul trecut, în timp ce aproximativ 18,5% au declarat că nu au fost niciodată peste hotare. Interesant este că, în ceea ce privește vârsta, tinerii între 18 și 29 de ani au înregistrat cel mai mare procentaj în privința călătoriilor în străinătate sau a planurilor de a face astfel de călătorii în viitor.

În ceea ce privește așteptările salariale ale moldovenilor, acestea sunt aproape de nivelul real al plăților din Republica Moldova. Cu toate acestea, salariile cresc și, odată cu aceasta, și așteptările oamenilor. Dacă în 2017 moldovenii își doreau un salariu mediu de 10.500 lei pentru a nu pleca peste hotare, în 2024 această sumă a crescut la 17.500 de lei, într-un context în care salariul mediu net pe economie a ajuns la 10.600 de lei.

„La întrebarea Unde vedeți viitorul copiilor voștri? În 2017, circa 63,3% dintre moldoveni susțineau că peste hotare, în 2024 numărul acestora a scăzut la 51,4%. Dacă în 2017, circa 24,5% dintre moldoveni declarau că văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova, în 2024 numărul acestora a crescut la 37,8%. Dacă în 2017 erau indeciși în această privință 12,2%, în 2024 numărul indecișilor a scăzut la 10,8%. Totuși, 57,6% dintre moldoveni văd viitorul copiilor lor peste hotare. În 2017 numărul lor era de 72,1%”, susține Ioniță.

În plus, sondajul a evidențiat și tendințele legate de viziunea moldovenilor cu privire la viitorul copiilor lor. Deși mulți încă își văd viitorul peste hotare, procentul celor care își doresc ca viitorul copiilor să fie în Republica Moldova a crescut în comparație cu anii anteriori.

Totodată, un procent semnificativ de respondenți declară că au rude sau cunoscuți care lucrează peste hotare și că primesc bani/transferuri din străinătate, ceea ce arată o legătură puternică cu diaspora moldovenească.

Moldoveni care s-au întors de peste hotare și nu intenționează să plece în următoarele șase luni. În septembrie 2017 numărul lor era de 11,8%, în iulie 2018 – 12,1%, august 2019 – 8,9%; octombrie 2020 – 7,6%, iunie 2021 – 13,7%, decembrie 2021 – 12,3%, în februarie 2024 a ajuns la 17,5%.

Referindu-se la viitorul copiilor, Ioniță susține că, în 2017, circa 63,3% dintre moldoveni susțineau că peste hotare, în 2024 numărul acestora a scăzut la 51,4%. Dacă în 2017, circa 24,5% dintre moldoveni declarau că văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova, în 2024 numărul acestora a crescut la 37,8%. Dacă în 2017 erau indeciși în această privință 12,2%, în 2024 numărul indecișilor a scăzut la 10,8%. Totuși, 57,6% dintre moldoveni văd viitorul copiilor lor peste hotare. În 2017 numărul lor era de 72,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#strainatate #munca #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cele mai faimoase logouri din lume au pornit, adesea, de la idei croite pe fugă. Este și cazul „swoosh-ului” Nike, creat în 1971 de studenta Carolyn Davidson pentru doar 35 de dolari — un preț simbolic pentru o marcă ce avea să atingă, cinci decenii mai târziu, o capitalizare de aproape 2 trilioane de dolari.

Istoria a fost rememorată de PR-experta și fondatoarea BackDoorAgency, Iana Ziablina, care a subliniat cât de neașteptate pot fi scânteile de geniu. În plină criză de identitate, profesorul de contabilitate Phil Knight — pe atunci co-fondator al Blue Ribbon Sports, distribuitor al pantofilor japonezi Onitsuka Tiger — a realizat că parteneriatul cu furnizorul din Japonia se apropie de final. Soluția: lansarea unei linii proprii de încălțăminte sport, cu producție deja contractată într-o fabrică din Mexic, dar fără nume și fără logo.

Knight i-a cerut lui Davidson, studentă la design grafic, o idee „măcar acceptabilă” de simbol care să fie aplicat rapid pe cele 300 de perechi aflate pe banda de producție. Dintre câteva schițe, singura care a trezit interes a fost o bifă fluidă — interpretată fie ca aripa zeiței grecești Nike, fie ca un semn de validare. Entuziasmul a fost modest, însă constrângerile de timp au consfințit alegerea.

Numele Nike a venit la scurt timp, propus de angajatul Jeff Johnson, inspirat de un vis în care îi apăruse zeița victoriei.

Astăzi, „swoosh-ul” întruchipează viteză, victorie, mișcare continuă și spirit de aprobarea („bifa” universală). Carolyn Davidson a colaborat încă o perioadă ca freelancer, apoi a părăsit profesia. În 1983, compania i-a mulțumit oficial: i-a oferit un inel cu logo-ul și un pachet consistent de acțiuni, gest care i-a asigurat confortul financiar.

Ziablina notează că logouri legendare au avut adesea începuturi similare: Apple a simplificat obsesiv simbolul mușcat al mărului pentru a transmite accesibilitate, iar Rolling Stones au ales faimoasa limbă scoasă într-un spirit de rebeliune. Lecția, spune experta: „Uneori inspirația lovește într-un taxi, la o prelegere sau într-un moment de revoltă — iar acea scânteie poate construi o identitate de miliarde”.