Exodul moldovenesc! 1,5 milioane de cetățeni au plecat din țară în 33 de ani

Republica Moldova, la 33 de ani de la declararea independenței, continuă să se confrunte cu dificultăți majore în dezvoltarea economiei, industriei, agriculturii și crearea de noi locuri de muncă. În ciuda eforturilor, țara nu a reușit să recupereze nivelurile economice din 1991, conform declarațiilor expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, într-o analiză economică recentă.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în cei 33 de ani de independență, peste un milion și jumătate de moldoveni au plecat în străinătate, trimițând bani acasă și investind în proprietăți imobiliare. Cu toate acestea, în zonele unde era necesară intervenția statului, nu s-a realizat aproape nimic.

Potrivit expertului, Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a cunoscut o creștere nominală semnificativă, dar aceasta nu reflectă o dezvoltare reală a economiei. În timp ce PIB-ul din 2024 este estimat la 342,1 miliarde de lei, nivelurile reale ale PIB-ului încă nu au ajuns la cele din 1991.

Industria moldovenească a stagnat în ultimii ani, iar producția agricolă, deși a avut o creștere în anumite perioade, continuă să se dezvolte anevoios. De asemenea, populația țării a scăzut dramatic, ajungând la 2,72 milioane de locuitori în 2024, o reducere semnificativă față de cele 4,34 milioane înregistrate în 1991.

„Republica Moldova este țara cu cea mai mare scădere a populației din Europa”, a declarat Ioniță, subliniind că numărul locurilor de muncă a scăzut cu 900 de mii de la independență și că economia nu a reușit să găsească soluții pentru a stimula creșterea și angajarea forței de muncă.

În ciuda acestor provocări, salariile și pensiile au cunoscut o creștere în termeni nominali, însă inflația și crizele economice recente au anulat o mare parte din aceste câștiguri. Republica Moldova a fost afectată de trei crize majore în ultimii patru ani, care au stagnat economia și au adâncit sărăcia.

„Noi suntem săraci nu că am devenit independenți, ci pentru că sistemul economic sovietic s-a prăbușit într-o sărăcie extremă”, a concluzionat Veaceslav Ioniță, subliniind că Moldova a devenit un stat independent în mijlocul unei crize profunde care a început mult înainte de 1991.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#strainatate #exod #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.