Exodul moldovenesc! 1,5 milioane de cetățeni au plecat din țară în 33 de ani

Republica Moldova, la 33 de ani de la declararea independenței, continuă să se confrunte cu dificultăți majore în dezvoltarea economiei, industriei, agriculturii și crearea de noi locuri de muncă. În ciuda eforturilor, țara nu a reușit să recupereze nivelurile economice din 1991, conform declarațiilor expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, într-o analiză economică recentă.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în cei 33 de ani de independență, peste un milion și jumătate de moldoveni au plecat în străinătate, trimițând bani acasă și investind în proprietăți imobiliare. Cu toate acestea, în zonele unde era necesară intervenția statului, nu s-a realizat aproape nimic.

Potrivit expertului, Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a cunoscut o creștere nominală semnificativă, dar aceasta nu reflectă o dezvoltare reală a economiei. În timp ce PIB-ul din 2024 este estimat la 342,1 miliarde de lei, nivelurile reale ale PIB-ului încă nu au ajuns la cele din 1991.

Industria moldovenească a stagnat în ultimii ani, iar producția agricolă, deși a avut o creștere în anumite perioade, continuă să se dezvolte anevoios. De asemenea, populația țării a scăzut dramatic, ajungând la 2,72 milioane de locuitori în 2024, o reducere semnificativă față de cele 4,34 milioane înregistrate în 1991.

„Republica Moldova este țara cu cea mai mare scădere a populației din Europa”, a declarat Ioniță, subliniind că numărul locurilor de muncă a scăzut cu 900 de mii de la independență și că economia nu a reușit să găsească soluții pentru a stimula creșterea și angajarea forței de muncă.

În ciuda acestor provocări, salariile și pensiile au cunoscut o creștere în termeni nominali, însă inflația și crizele economice recente au anulat o mare parte din aceste câștiguri. Republica Moldova a fost afectată de trei crize majore în ultimii patru ani, care au stagnat economia și au adâncit sărăcia.

„Noi suntem săraci nu că am devenit independenți, ci pentru că sistemul economic sovietic s-a prăbușit într-o sărăcie extremă”, a concluzionat Veaceslav Ioniță, subliniind că Moldova a devenit un stat independent în mijlocul unei crize profunde care a început mult înainte de 1991.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#strainatate #exod #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.