Exodul moldovenesc! 1,5 milioane de cetățeni au plecat din țară în 33 de ani

Republica Moldova, la 33 de ani de la declararea independenței, continuă să se confrunte cu dificultăți majore în dezvoltarea economiei, industriei, agriculturii și crearea de noi locuri de muncă. În ciuda eforturilor, țara nu a reușit să recupereze nivelurile economice din 1991, conform declarațiilor expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, într-o analiză economică recentă.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în cei 33 de ani de independență, peste un milion și jumătate de moldoveni au plecat în străinătate, trimițând bani acasă și investind în proprietăți imobiliare. Cu toate acestea, în zonele unde era necesară intervenția statului, nu s-a realizat aproape nimic.

Potrivit expertului, Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a cunoscut o creștere nominală semnificativă, dar aceasta nu reflectă o dezvoltare reală a economiei. În timp ce PIB-ul din 2024 este estimat la 342,1 miliarde de lei, nivelurile reale ale PIB-ului încă nu au ajuns la cele din 1991.

Industria moldovenească a stagnat în ultimii ani, iar producția agricolă, deși a avut o creștere în anumite perioade, continuă să se dezvolte anevoios. De asemenea, populația țării a scăzut dramatic, ajungând la 2,72 milioane de locuitori în 2024, o reducere semnificativă față de cele 4,34 milioane înregistrate în 1991.

„Republica Moldova este țara cu cea mai mare scădere a populației din Europa”, a declarat Ioniță, subliniind că numărul locurilor de muncă a scăzut cu 900 de mii de la independență și că economia nu a reușit să găsească soluții pentru a stimula creșterea și angajarea forței de muncă.

În ciuda acestor provocări, salariile și pensiile au cunoscut o creștere în termeni nominali, însă inflația și crizele economice recente au anulat o mare parte din aceste câștiguri. Republica Moldova a fost afectată de trei crize majore în ultimii patru ani, care au stagnat economia și au adâncit sărăcia.

„Noi suntem săraci nu că am devenit independenți, ci pentru că sistemul economic sovietic s-a prăbușit într-o sărăcie extremă”, a concluzionat Veaceslav Ioniță, subliniind că Moldova a devenit un stat independent în mijlocul unei crize profunde care a început mult înainte de 1991.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#strainatate #exod #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.