Expansiune rapidă a gripei Aviare în fermele avicole din Uniunea Europeană

Gripa aviară se extinde rapid în fermele avicole din Uniunea Europeană, în acest sezon, sporind temerile privind repetarea crizelor precedente care au dus la moartea a zeci de milioane de păsări de curte în blocul comunitar, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

În ultimii ani, focarele de gripă aviară înalt patogenă H5N1 au dus la moartea a mii de milioane de păsări în întreaga lume.

Răspândirea la oameni şi alte specii de mamifere, inclusiv la bovine de lapte şi porcine în SUA, sporeşte temerile că ar putea avea loc o mutaţie a virusului pentru a se transmite uşor către oameni şi a provoca o pandemie, scrie Reuters.

Între startul sezonului migrator, la 1 august, şi finalul săptămânii trecute, UE a raportat în total 62 focare de gripă aviară la fermele avicole, în special în partea de est a blocului comunitar, a informat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (WOAH). În aceeaşi perioadă din 2023, au fost raportate în UE doar şapte focare de gripă aviară, dar situaţia din acest an este mai bună decât în 2022, când era 112 focare.

Totuşi, gripa aviară nu a fost detectată la oameni sau la bovine în UE.

Gripa aviară este o boală sezonieră în rândul păsărilor de curte, răspândită mai ales de fecalele păsărilor sălbatice infectate sau de transportul de materiale infectate. Apare de obicei toamna, când păsările migrează, şi scade primăvara.

Ca şi în sezonul precedent, Ungaria a înregistrat până acum cel mai mare număr de focare de gripă aviară de la începutul sezonului migrator, la 1 august .

În Polonia, cel mai mare producător de carne de pasăre din UE, virusul a dus la sacrificarea a 1,8 milioane de păsări, aproape 1,4 milioane fiind la o singură fermă, în oraşul Sroda Wielkopolska.

Franţa, care a suferit cele mai severe pierderi în 2022/2023, a reintrodus luna aceasta măsuri de biosecuritate în fermele avicole, citând creşterea numărului de cazuri în ţările vecine.

România a raportat descoperirea unui focar de gripă aviară înalt patogenă H5N1 la păsări de curte, a informat marţi Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (WOAH), în condiţiile în care Europa se confruntă cu o creştere sezonieră a acestei boli mortale.

Virusul a fost detectat la un efectiv de 47 păsări de curte din satul Mihail Kogălniceanu, în estul ţării, şi a provocat moartea a patru păsări, a precizat WOAH, citând un raport al autorităţilor române.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aviara #gripa #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile turce analizează o propunere de a renunța la modelul de bufet „all-inclusive” din hoteluri pentru a reduce risipa alimentară. Potrivit Sabah, Consiliul pentru Politică Agricolă și Alimentară pregătește un raport pe această temă pentru președintele Recep Tayyip Erdoğan.

Conform unui raport al Fundației pentru Prevenirea Risipei în Turcia, în fiecare an, în această țară se irosesc, în medie, 23 de milioane de tone de alimente, iar aproximativ 35% din fructe și legume ajung la gunoi. Consiliul Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare a luat măsuri pentru a aborda această risipă, care duce și la creșterea inflației alimentare.

Micul dejun variat, o tendință care a fost foarte populară în ultimii ani, a devenit acum o problemă. Restaurantele care refuză să servească micul dejun pentru două persoane atunci când sunt trei la masă, comandând, în schimb, în funcție de numărul de invitați și impunând un mic dejun variat în consecință, sporesc risipa.

Ramazan Bingol, membru al Consiliului Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare, a declarat că 50% dintre aceste mese se irosesc.

„Această risipă este exacerbată de localurile care impun un număr fix de oaspeți. De exemplu, trei sau patru prieteni s-ar putea mulțumi cu un mic dejun mixt pentru două persoane, dar multe localuri impun un număr fix de oaspeți. Aduc mai multe preparate. Unele sunt luate de pe masă și nici nu sunt atinse măcar. Mâncarea pusă în farfurie, dar lăsată neatinsă, merge direct la gunoi”, a explicat el.

„Sistemul all-inclusive din hoteluri ar putea trece la un sistem a la carte. Oamenii comandă cât vor să mănânce. În loc să ia totul și să nu mănânce, pleacă de la masă cu produsele pe care le aleg și cu care își vor umple stomacul”, a mai spus el.

În mod similar, dacă există reglementări legale în restaurante și cafenele, nu se poate impune ocuparea unui loc. Trei persoane pot solicita un mic dejun mixt pentru două persoane, iar cinci sau șase persoane pot solicita un loc. Dacă locația nu permite acest lucru, clientul trebuie să raporteze situația Ministerului Comerțului, iar acesta va primi o amendă.

Raportul pe care Consiliul îl pregătește atrage atenția și asupra secțiunii dedicate animalelor fără stăpân. În raport se subliniază că nu ar trebui să se arunce mâncare pe străzi sub pretextul de a hrăni animalele. Ramazan Bingol explică faptul că acest lucru nu doar că poluează orașul, dar și contribuie la răspândirea bacteriilor, afirmând: „Animalele care consumă această mâncare se îmbolnăvesc și ele.”

„Străzile devin focare de infecție. Medicii veterinari primesc frecvent reclamații similare. În nicio țară europeană nu poți arunca mâncarea pentru a o da animalelor fără stăpân. Acest lucru perturbă echilibrul natural”, a spus el. Bingol a mai subliniat că resturile de mâncare și pâine ar trebui colectate și trimise la adăposturile de animale, adăugând: „Dar, bineînțeles, cel mai important lucru este să prevenim acest lucru”, a mai explicat el.

„Grâul produs aici cu mult efort, precum și munca fermierilor și brutarilor, se irosește. În timp ce agricultura se confruntă cu tot mai multe probleme, din cauza condițiilor climatice, noi aruncăm pâinea. Pentru a preveni acest lucru, ar trebui să existe limite, în special în ceea ce privește pâinea servită în restaurante”, a mai spus Bingol.