Expert: În 2022, băncile vor acorda mai puține credite de consum. BNM va face intervenții prudente pe piața valutară

31 Ian. 2022, 10:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
31 Ian. 2022, 10:33 // Actual //  MD Bani

Anul 2022 va fi caracterizat printr-o stabilitate a leului moldovenesc, cu o ușoară tendință de depreciere. Cel mai probabil, Banca Națională a Moldovei (BNM) va face intervenții prudente, care vor permite leului să meargă pe o linie a echilibrului. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. De asemenea, expertul consideră că creditele de consum se vor tempera în 2022.

„Eu consider că leul moldovenesc în 2022 trebuie să aibă o atitudine de stabilitate, cu o ușoară depreciere. În 2021 a fost forțată menținerea leului prin intervenția a 305 milioane de dolari. Sper că în 2022 inflația va fi mai mică, ceea ce va permite leului să se ducă la o ușoară depreciere”, a spus expertul.

Analistul economic a menționat că în Republica Moldova jucătorul de bază pe piața valutară este populația, care întotdeauna are vânzări nete pozitive. Pe de altă parte sunt și agenții economici, care au nevoie de valută. Populația vinde valută, iar agenții economici – o procură. Totodată, populația pe de altă parte vinde valută, iar pe de altă parte – o procură. Diferența dintre ce vinde și ce procură populația reprezintă vânzările nete de valută, care intră pe piața valutară. În 2021 populația a vândut 4 miliarde de dolari, cu 600 de milioane mai mult decât în anul 2020. Volumul mare de vânzări de valută în 2021 parțial se datorează economiilor din 2020, provocate de consumul redus afectat de criza pandemică, în primul rând din contul neplecării peste hotare la odihnă și o parte din acești bani au intrat pe piața valutară. Vânzările masive de valută a fost unul din motivele creșterii puternice a importurilor, care au depășit 7 miliarde de dolari anul trecut.

Expertul a mai remarcat că populația anul trecut a vândut valută de 4 miliarde de dolari, în timp ce a cumpărat doar 1,6 miliarde de dolari, iar banii lăsați pe piața valutară au fost de aproape 2,4 miliarde de dolari. Totodată, în 2021 și cererea de valută din partea agenților economici a fost cu mult mai mare decât oferta. Dacă timp de 21 de ani a fost surplus de valută pe piață, cu excepția anilor de criză 2009, 2014 și 2020, în 2021 a fost o cerere excesivă de valută datorită consumului și creșterii bruște a prețurilor la resursele energetice din ultimul trimestru al anului 2021.

Factorii care explică apariția deficitului de valută:

  1. Anul trecut populația s-a împrumutat enorm de mult de la sectorul financiar, volumul creditelor contractate a crescut cu aproape 8 miliarde lei, din care jumătate o reprezintă creditele de consum, cea ce a generat cerere neacoperită cu producție.
  2. Creditele de consum au generat creșterea importurilor și cerere de valută pe piața valutară.

„Toți banii din credite au fugit pe piața valutară și s-au transformat în deficit de valută. BNM a fost nevoită să strângă acești lei și să dea din rezervele valutare. Un fenomen care deja îngrijorează BNM și din acest motiv a făcut intervenții pe piața monetară. BNM încearcă să descurajeze acest consum abundent, care creează perturbații pentru sistemul financiar și pe piața valutară”, a specificat Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai spus că în 2021 cel mai mare efect asupra pieței valutare l-a avut creșterea prețurilor la produsele energetice, după ce Guvernul a alocat 1,6 miliarde de lei, care automat a intrat pe piața valutară, deoarece era nevoie de procurat valută pentru importul de gaze. La fel, și populația a fost nevoită să plătească un preț mai mare pentru resursele energetice, bani care tot au fost transformați în valută.

Analistul economic a mai afirmat că acest decalaj dintre cerere și ofertă, a generat deficitul de valută de pe piața valutară, care în 2021 a atins 566 de milioane de dolari. Ultima dată a fost o situație asemănătoare în 2014, atunci când a avut loc jaful bancar, când decalajul a fost de 569 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2021 BNM a vândut 305 milioane de dolari, o sumă record în ultimii cinci ani, pentru a menține cursul valutar. Dacă nu se intervenea, urma să fie deprecierea semnificativă a leului și un nivel al inflației mult mai ridicat.

Economistul a mai specificat că în 2021 leul moldovenesc s-a apreciat față de 5 valute de bază și s-a depreciat față de altele 5 valute de bază. Totodată, s-a întărit față de euro și s-a depreciat față de dolar.

Pentru 2022 expertul anticipează o stabilizare a cererii și a ofertei pe piața valutară. Astfel, deficitul posibil de valută va fi incomparabil mai mic decât în 2021, ceea ce va scădea din necesitatea BNM de a interveni. Cursul valutar față de dolar și euro va continua să fie stabil cu o ușoară tendință de depreciere.

Realitatea Live

02 Iul. 2025, 16:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Iul. 2025, 16:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO