(VIDEO) Export Morning: Identificarea piețelor alternative de export

Agenția de Investiții „Invest Moldova” continuă programul de consultanță și suport pentru exportatori, Export Morning.

Prima ediție a programului Export Morning din 2022 a abordat una dintre probleme stringente cu care se confruntă exportatorii din Republica Moldova în contextul crizei regionale determinate de războiul din Ucraina, și anume identificare piețelor alternative pentru produsele exportate.

„Criza economică cauzată de pandemie este acum și mai profundă din cauza crizei energetice, a inflației la nivel mondial și, bineînțeles, din cauza războiului în țara vecină Ucraina. Deși, volumul cumulat de exporturi în Rusia, Ucraina și Belarus este mult mai mic decât era cu 5 ani în urmă în aceste țări se exportă 15 la sută din produse, ceea ce înseamnă că un șir de industrii și producători sunt în poziția în care nu știu unde își vor exporta produsele. De aceea, este important să discutăm despre soluțiile pe care le putem găsi pentru exportatori, piețele alternative spre care aceștia își pot reorienta produsele, care sunt cerințele și ce trebuie să facă pentru a accesa prompt aceste piețe alternative”, a declarat Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova”.

Războiul declanșat în țara vecină a blocat practic exporturile către Est, aici fiind vorba nu doar de cele către Rusia, Ucraina și Belarus, dar și către Țările Baltice, Uzbekistan, Kazakhstan, Mongolia și alte țări, dat fiind faptul că produsele erau transportate către aceste destinații via Ucraina, ceea ce a devenit imposibil în circumstanțele create. Exportatorii au identificat căi alternative, însă acestea presupun cheltuieli duble de transport. În plus, dat fiind faptul că absolut toate produsele sunt acum exportate prin aceleași puncte de trecere a frontierei, perioada de transportare este mult mai mare.

Cel mai afectat de această situație este sectorul fructelor proaspete, unde principalele piețe de export sunt Federația Rusă și Ucraina. De exemplu, merele proaspete sunt exportate în aceste țări în proporție de 95%. În prezent, în depozite au rămas 120 de mii de tone de fructe proaspete, dar și cantități mai puțin însemnate de struguri de masă și alte fructe, pentru care este necesar să fie găsite piețe alternative.

„Noi exportăm anual în jur de 240 mii de tone de măr. Și anul trecut am avut 40 de mii de tone nevalorificate, care au mers la suc, iar anul acesta riscăm să avem o cantitatea mult mare din cauza lipsei accesului pe piața Rusiei și a țărilor CSI. Ca o soluție de moment am discutat cu partenerii din România, care sunt gata să importe anumite cantități. Vorbim de cantități de câteva sute de tone, însă este un început. Pe termen lung soluția este plantarea soiurilor care vor putea fi exportate pe piața Uniunii Europene.”

În rezultatul discuțiile purtate cu cele mai mari companii exportatoare, urmează a fi implementate soluții pentru a atenua impactul crizei regionale asupra afacerilor.

#fructe proaspete #export morning #Comisia Națională a Pieței Finaciare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.