Exportăm tone, dar nu valoare: industria făinii crește, dar rămâne captivă la prețuri mici

23 Mart. 2025, 11:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Mart. 2025, 11:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat o transformare semnificativă pe piața comerțului extern cu făină în perioada 2022–2025, trecând de la o dependență majoră de importuri la o poziție de exportator net. Conform unei analize realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, în doar doi ani balanța comercială s-a inversat radical.

Dacă în anul 2022 importurile de făină însumau 26,4 milioane kg, iar exporturile doar 8,9 milioane kg, în 2024 situația s-a schimbat semnificativ – exporturile au crescut la 27,4 milioane kg, depășind importurile de 24,6 milioane kg. Tendința se menține și în primele luni ale anului 2025, când exportul (4,5 milioane kg) continuă să depășească importul (4,2 milioane kg).

„Această dinamică demonstrează o creștere semnificativă a competitivității industriei de morărit din Moldova și o orientare clară spre piața externă”, subliniază Iurie Rija.

Deși cantitativ exporturile au crescut, din punct de vedere valoric, importurile continuă să domine: din totalul de 878,6 milioane lei ai comerțului cu făină în perioada 2022–2025, 64% reprezintă importuri. În 2024, de exemplu, Moldova a importat făină în valoare de 162,2 milioane lei, dar a exportat de doar 133 milioane lei.

Această discrepanță reflectă diferențele mari de preț: în 2022, un kg de făină importată costa în medie 12 lei, în timp ce făina exportată era vândută cu doar 6,8 lei/kg. În 2024, diferența s-a redus, dar rămâne semnificativă (9,8 lei/kg import vs. 5,0 lei/kg export).

Motivul? Moldova importă făină de calitate superioară, destinată industriei de panificație și patiserie, și exportă făină din gama medie de preț.

Ucraina este cel mai mare furnizor de făină pentru Moldova (81,8% din totalul importurilor de făină din grâu moale), urmată de România (9,2%) și Rusia (4,7%). La export, România absoarbe 76,7% din făina moldovenească, iar Israelul devine un partener emergent, cu o creștere spectaculoasă: de la 50.000 kg în 2022 la 9,4 milioane kg în 2024.

Atât pe segmentul de import, cât și pe cel de export, piața este dominată de câteva companii mari. La import, GALEXIM GRUP SRL deține o cotă de 44,5%, iar la export, SC OLEINEAC SRL, MACINATORUL SRL și TANLEO SRL controlează împreună peste 60% din volumul total exportat.

Potrivit lui Iurie Rija, industria morăritului din Moldova se află într-un moment de transformare structurală: s-a trecut de la un model importator la unul orientat spre export, se menține diferența de preț între făina importată și cea exportată, piața devine tot mai conectată la fluxurile regionale, cu România și Israel în prim-plan iar sectorul are nevoie de investiții în tehnologie și calitate pentru a crește valoarea adăugată.

„Este momentul ca industria morăritului să facă pasul spre produse cu înaltă valoare adăugată și să-și consolideze poziția pe piețele internaționale. Cu strategii clare, Moldova poate deveni un jucător important în regiune”, a conchis directorul Asociației Agrocereale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Apr. 2026, 16:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Apr. 2026, 16:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea susține că nu cunoaște despre situația taximetriștilor de la aeroportul, care trag de pasageri să-i transporte în centru orașului cu spume care pornesc de a 15 de euro.

Moderatorul emisiunii de la TV8, Anatolie Golea a descris atmosfera de la ieșirea din aeroport ca fiind comparabilă cu anii ’90, menționând că pasagerii sunt abordați de persoane necunoscute care le oferă curse la prețuri arbitrare, de 300 sau chiar 500 de lei până în centrul Chișinăului. „Este o situație nenormală. Oamenii sunt nemulțumiți, inclusiv mie mi-au scris despre acest lucru”, susține moderatorul.

Întrebat dacă statul poate interveni pentru a face ordine în acest domeniu, Bolea a spus că va discuta cu conducerea aeroportului și că aceasta este responsabilă de gestionarea situației. Totodată, el a admis că administrarea actuală „nu este una bună”.

În același timp, ministrul a subliniat că prioritatea instituției pe care o conduce este dezvoltarea infrastructurii, inclusiv lansarea unei conexiuni feroviare către aeroport, care ar urma să ofere o alternativă mai accesibilă și confortabilă pentru pasageri.

„Ministerul își face treaba construim, dezvoltăm. În ceea ce privește administrarea aeroportului, vom cere explicații”, a spus Bolea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!