Exporturile de motorină din Moldova, pe mâinile regelui cerealelor și ale unui magnat hotelier

În perioada 2020-2024, Republica Moldova a exportat peste 633 milioane kg de motorină, evidențiind rolul său tot mai important în comerțul internațional de combustibili. Aceste exporturi au adus țării venituri de 13,3 miliarde lei, ceea ce subliniază impactul economic semnificativ al exportului de motorină asupra stabilității financiare, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”.

Chiar dacă volumul exportului este considerabil mai mic decât cel al importurilor, acesta reprezintă o componentă esențială a comerțului extern al Moldovei și o oportunitate de a reduce dependența exclusivă de importuri. În medie, prețul pe kilogramul de motorină exportată a fost de 15,8 lei, oferind o perspectivă asupra dinamicii prețurilor pe piețele externe și a condițiilor economice care au influențat sectorul combustibililor în această perioadă.

„Cele mai mari volume de export s-au înregistrat în anii 2022 și 2023, iar piața a fost dominată de zece companii principale care au realizat 98% din totalul exporturilor de motorină. Aceste companii au avut un rol major în stabilirea prețurilor și în strategia de export, consolidându-și poziția în fața concurenței internaționale”, a punctat Rija.

Motorina moldovenească a fost exportată preponderent în Ucraina, Elveția, Slovacia, Emiratele Arabe Unite, Malta și Marea Britanie. Această diversificare a destinațiilor reflectă capacitatea Moldovei de a colabora eficient cu partenerii regionali și internaționali care au nevoie de acest tip de combustibil, consolidându-și astfel prezența pe piața globală a energiei.

Piața exporturilor de motorină din Republica Moldova este dominată de două companii: ICS DANUBE LOGISTICS SRL (controlată de milionarul cerealier Vaja Jhashi) și de NAFTATRANS SRL (fondată în decembrie 2013, Naftatrans a reușit în câțiva ani să ajungă la o cifră de afaceri de de miliarde de lei. Compania este deținută de Miroslav Scurtu din Râbnița, care anterior a deținut funcții de conducere în departamentul vânzări la Lukoil Moldova. În 2009, Miroslav Scurtu a obținut și cetățenia enclavei din stânga Nistrului. În anul 2023 NAFTATRANS SRL a achizționat hotelul Dacia din centrul Chișinăului).

Topul companiilor exportatoare de motorină.

#milionar #export #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.