Sheriff se impune pe piața motorinei: Oligarhul transnistrean printre liderii importurilor în Moldova

În perioada 2020-2024, Republica Moldova a importat peste 2,3 milioane de tone de motorină, reflectând o dependență semnificativă de resursele externe pentru satisfacerea cererii interne de combustibil. Datele indică un dezechilibru major între importuri și exporturi, atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, prețurile la motorină fiind în medie mai ridicate la import. În 2020, 2021 și primele opt luni din 2024, importurile au fost cu peste 90% mai mari decât exporturile, iar în 2022 și 2023 acest raport a scăzut la 40-50%, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”.

Un aspect important este analiza țărilor de origine a motorinei importate. Din cele 18 țări furnizoare între 2020 și 2024, șapte dintre ele — România, Elveția, Bulgaria, Olanda, Cipru, Ungaria și Germania — au acoperit 99,5% din necesarul de motorină al Moldovei, asigurând stabilitatea pieței locale.

Pe piața internă, 23 de companii au realizat importuri de motorină în perioada analizată, cu o medie de 13 importatori anual. Însă, câțiva jucători principali domină piața: Lukoil-Moldova SRL, Rompetrol Moldova SA, Sheriff SRL (parte din imperiul Sheriff și controlat de oligarhul Victor Gușan n.a), Tiroil Treid SRL, Petrom-Moldova SRL, printre altele. Aceste companii controlează 98,9% din totalul importurilor, însumând 2.283.026.651 kg de motorină, ceea ce subliniază concentrarea ridicată a pieței.

Analiza detaliată a pieței importurilor de motorină în Moldova arată o structură marcată de dependența de câteva țări și companii furnizoare și de vulnerabilitatea prețurilor în funcție de fluctuațiile internaționale și de rata valutară.

#sheriff #import #companii #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.