Expoziția “Antreprenor Expo” a fost lansată la Moldexpo

Circa 100 de întreprinderi mici și mijlocii din Republica Moldova își expun produsele și serviciile în cadrul celei de-a doua ediție a Expoziției „Antreprenor Expo”, organizată în perioada 23-26 noiembrie de CIE „Moldexpo” în colaborare cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Expoziția are ca scop reunirea mediului de afaceri și a instituțiilor de stat pentru a da un nou impuls de dezvoltare a antreprenorilor în vederea susținerii și promovării acestora. Astfel, pe parcursul celor 4 zile, ODA organizează mai multe activități de informare pentru mediul de afaceri: seminare, prezentări de programe de suport, consultații de afaceri, sesiuni B2B, etc.

La ceremonia de deschidere a evenimentului, directorul ODA, Dumitru Pîntea a evidențiat faptul că participarea întreprinderilor mici și mijlocii la expoziții este importantă pentru a identifica noi oportunități de dezvoltare și extindere pe piața europeană.

“Recomandarea Comisiei Europene privind deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE va oferi oportunități extinse companiilor autohtone de a exporta produse și servicii pe piața europeană. Putem spune cu toată încrederea că, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului contribuie, prin intermediul mecanismelor de suport antreprenorial, la integrarea economiei naționale în economia UE. Prin urmare, participarea producătorilor autohtoni la expoziții atât naționale, cât și internaționale este importantă și benefică pentru a identifica noi parteneri și a diversifica piața de desfacere. Pe platforma „Antreprenor Expo”, ODA își propune, împreună cu CIE Moldexpo, să susțină întreprinderile mici și mijlocii autohtone pentru a-și promova mărfurile și serviciile naționale, de a iniția noi relații de colaborare și de a studia mai minuțios piața” , a menționat Dumitru Pîntea.

Președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian a mulțumit antreprenorilor pentru efortul colosal pe care îl depun pentru dezvoltarea economică a țării. “Vă mulțumim pentru că sunteți creativi, rezilienți, creați locuri de muncă și mențineți Republica Moldova pe linia de dezvoltare. Noi vă susținem și vă îndem să utilizați mecanismele de susținere ODA, în special Programul guvernamental de stimulare a investițiilor 373 care oferă acces facilitat la finanțare pentru companii.”

„Prioritatea Guvernului este să dezvoltăm economia și să oferim noi oportunități pentru mediul de afaceri. În diferite domenii cheie intervenim pentru a crea un climat favorabil inovației, investițiilor și stimula creșterea.
Platforma „Antreprenor Expo”, dezvoltată împreună cu ODA și CIE Moldexpo vine să ofere sprijin antreprenorilor. Vrem să contribuim la crearea sinergiilor benefice, colaborărilor fructuoase, dar și să înțelegem mai bine unde ne aflăm și ce oportunități de creștere putem identifica”, a declarat viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

Expoziția “Antreprenor Expo” este susținută de partenerii externi: Uniunea Europeană, GIZ Moldova și Banca Mondială.

Reprezentantul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Adam Grodzicki, a reiterat susținerea europeană pentru antreprenorii moldoveni de a accede pe piețe externe. „Dezvoltarea sustenabilă a IMM-urilor este nucleul abordării integrate a UE în ceea ce privește dezvoltarea sectorului privat. Uniunea Europeană reafirmă angajamentul său de a sprijini Republica Moldova pe calea sa către o economie de piață durabilă și incluzivă, în cadrul căreia IMM-urile sunt principalul generator al inovării și creării locurilor de muncă”, a declarat Adam Grodzicki, Șeful adjunct de Cooperare în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Reprezentantul GIZ Moldova, Karin Horhan, director de programe, a declarat că prin această platformă – Antreprenor Expo – vor fi promovate companiile pe piețe externe prin întâlnirile B2B și inițierea de noi parteneriate în afaceri. „Suntem foarte mândri că prin contribuția Guvernelor Germaniei și Elveției, proiectul „Întreprindri și Comune Puternice pentru Moldova” susține Antreprenor Expo pentru al doilea an consecutiv. În acest an, agenda evenimentului este ambițioasă și complexă, incluzând discuții despre accesul la finațare, internaționalizarea companiilor, prezentarea programelor guvernamentale pentru IMM-uri, etc. Mai mult de 100 companii și 5000 vizitatori sunt așteptați la eveniment, iar acesete numere ne confirmă importanța și unicitatea acestui eveniment pentru Moldova. ”

Guido Beltrani, Director Biroul de Cooperare a Elveției: „Dezvoltarea mediului de afaceri rămâne pentru o prioritate pentru Guvernul Elveției, iar astfel de evenimente consolidează și mai mult decizia noastră, de a oferi Moldovei astfel de suport. Felicităm participanții pentru eforturile și implicarea în acest eveniment, organizatorii, partenerii și avem toată încrederea că pe parcursul acestor zile se va crea un context oportun pentru noi parteneriate de succes”.

Carolina Chiper, director general CIE „Moldexpo” a menționat că “Antreprenor Expo” este un proiect ambițios inițiat în colaborare cu ODA, care reînvie piața expozițională din Moldova. „Acum un an, în peisajul expozițional al țării noastre, a apărut un nou eveniment – „Antreprenor Expo”, o platformă ambițioasă de dezvoltare și promovare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din țară. Astăzi constatăm cu bucurie că ne-a reușit să facem expoziția mai mare, mai frumoasă, dar, cel mai important, utilă pentru sector. Vedem în pavilion mici producători de alimente, textile, alte bunuri, firme prestatoare de servicii din cele mai diverse domenii, dar toate unite de un obiectiv comun de a se promova și extinde piața de desfacere.”

Ediţia din acest an reunește circa 100 de participanți din cele mai diverse domenii.

Eșantionul de bază îl formează reprezentanţii businessului mic şi mijlociu din toată republica care prezentă realizările și care propun cea mai vastă gamă de produse și servicii din domeniile:

Industria alimentară (produse alimentare, apicole, conserve, băuturi);
Industria ușoară (textile, articole vestimentare, încălţăminte);
Turismul intern, agropensiuni;
Design interior, mobilă, construcții, energetică.

Un segment aparte revine serviciilor de care beneficiază antreprenorii, și anume:

Instituţii financiare, de creditare, contabile, juridice, asigurări ş.a;
Companii investiţionale, de consulting, organizații non-guvernamentale, proiecte de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii;
Cele mai diverse servicii, inclusiv de pază și securitate, cleaning; transportatori, etc.

Pe parcursul desfășurării expoziției, ODA organizează un Program de Afaceri pentru informarea publicului larg cu cele mai recente inițiative guvernamentale susținute de Uniunea Europeană privind accesul la finanțare atât pentru antreprenori, cât și pentru cei care vor să pășească în lumea afacerilor. Programul include seminare și activități tematice, întâlniri de afaceri dintre IMM din Republica Moldova și companii internaționale, prezentări de programe de suport.

În același timp, toți agenții economici, care participă la această expoziție, au posibilitatea să-și deconteze cheltuielile de participare prin intermediul „Programului de subvenționare a participării agenților economici la târguri și expoziții”, gestionat de ODA.

#antreprenor expo #afacere #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.