Facebook pune profitul mai sus decât informarea corectă. Ce spune gigantul tech

O fostă manageră a companiei a acuzat gigantul de socializare Facebook că a privilegiat în repetate rânduri profitul în locul eliminării discursurilor care incită la ură și a dezinformărilor și a precizat duminică că avocații săi au depus cel puțin opt plângeri la Comisia de Valori Mobiliare și Bursă din SUA, scrie Reuters.

Duminică, în cadrul emisiunii americane „60 de minute” de la CBS, Frances Haugen, care a fost manager de produse în echipa de dezinformare civică de la Facebook, și-a dezvăluit identitatea ca denunțător care a oferit actele ce au stat la baza unei investigații a Wall Street Journal și a unei audieri în Senat pe tema daunelor aduse de Instagram adolescentelor, scrie Aleph News.

Facebook a mințit

„Au existat conflicte de interese între ceea ce era bun pentru public și ceea ce era bun pentru Facebook”, a spus ea în cursul întregului interviu de la CBS. „Iar Facebook a ales de nenumărate ori să optimizeze pentru propriile interese, cum ar fi să facă mai mulți bani.”

Potrivit lui Haugen, care anterior a lucrat la Google și Pinterest, a spus că Facebook a înșelat publicul cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește combaterea discursurilor instigatoare la ură și a dezinformării pe platforma sa.

Aceasta a continuat spunând că Facebook a fost utilizat pentru a ajuta la organizarea violențelor de la Capitoliu din 6 ianuarie, după ce compania a hotărât să dezactiveze măsurile de siguranță în urma alegerilor prezidențiale din Statele Unite.

Deși nu a considerat că cineva de la Facebook a fost „răuvoitor”, ea a crezut că stimulentele companiei au fost nepotrivite.

Facebook a respins acuzațiile

În urma conversației difuzate, Facebook a emis o declarație prin care a respins afirmațiile lui Haugen.

„Continuăm să facem îmbunătățiri semnificative pentru a combate răspândirea dezinformării și a conținutului dăunător”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Facebook, Lena Pietsch. „A sugera că încurajăm conținutul rău și că nu facem nimic este pur și simplu neadevărat”.

#manager #acuzatii #profit #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.