Afacere cu vinuri: Cum a reușit un antreprenor să dezvolte un business de succes în viticultură

Arcadie Foșnea, un vinificator pasionat a reușit în satul său de baștină, Mircești, Ungheni să-și facă o cramă cu același nume, să dezvolte turismul vinicol, dar și să își ducă vinurile în țara soarelui răsare.

Ideea de a crea propria vinărie a apărut în timp ce studiam în Germania în anii 1997-1998. Am cunoscut domeniul, prin prisma întreprinderilor mici, cultura viței de vie și a vinificației germane. Am lucrat în vinăriile de acolo or, s-a născut ideea și visul de a crea ceva similar în Republica Moldova”, a explicat Arcadie Foșnea pentru AIPA.

După experiența din Germania și la o companie vinicolă din Republica Moldova, în anul 2009 a hotărât să-și înființeze o podgorie. Tot în acel an a achiziționat vechiul conac boieresc, care după cel de-al doilea război mondial a fost naționalizat și folosit de stat în diverse scopuri. În perioada sovietică, aici a fost amplasată Cârmuirea sovhozului, mai târziu grădinița de copii pe care am frecventat-o și el în copilărie. Până la privatizare, clădirea a fost, pentru o perioadă, abandonată, iar după un timp, parțial ruinată, dar totuși a fost fidel ideilor sale de a deschide o mică vinărie și o pensiune turistică”

Locul pentru plantarea viței de vie a fost ales într-o microzonă unică, cu condiții ideale, care are forma unui amfiteatru cu pantă estică cu înclinație de 6 – 15 grade. Solurile sunt foarte sărace, având în compoziție doar 1-2,5% de humus și un pH de 6,5-6,7%, ceea ce conferă vinului o bună aciditate, și îl îmbogățește cu minerale. Pe acest areal se întâlnesc cinci tipuri de soluri, de la argilă până la nisip, ce conferă strugurilor numeroase gusturi și ne permit să obținem diverse stiluri de vin.

În fiecare an am plantat câte un hectar de viță de vie. Suprafața totală a suprafeței plantate constituie 20 hectare. Soiurile albe ocupă panta de nord a amfiteatrului, ele fiind deschise spre vânt, iar cele roșii panta de sud. În total, în acest areal sunt cultivate 12 soiuri de struguri: Feteasca Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir, Feteasca Neagră, Rara Neagră, Saperavi, Feteasca Albă, Riesling. Mai avem plantate și soiurile Rkațiteli, Cabernet Franc și Viorica. Posibil că aceasta-i mult pentru o mică vinărie, însă pentru turism este perfect. Pentru noi este curios cum se comportă diverse soiuri”, a menționat Foșnea.

Construcția vinăriei a început în anul 2011, care continuă și astăzi. Piatra din care a fost clădit beciul a fost scoasă din vechea clădire, curățită și refolosită, iar suprafața beciului a fost mărită. Hala de producere ocupă 250 m2. Aici se află vase din inox, care au o capacități de la 500 l la 7000 l, în total – 100 mii de litri.

În prezent, producem 8 tipuri de vin. Noi nu tindem spre vinuri foarte parfumate, dar punem accentul pe mineralitate și ne dorim cu timpul ca vinul să devină din ce în ce mai bun. Toate vinurile roșii sunt maturate în butoi timp de 1-2 ani, iar din cele albe, doar un vin – Fumé Blanc”, a punctat Foșnea.

Paralel, cu producerea vinului, vinăria dezvoltă turismul vinicol. Din păcate arhitectura conacului nu s-a păstrat în perioada sovietică. Or, Arcadie Foșnea a reabilitat conacul boieresc în stil brâncovenesc, care are și un turn. ”Noi am folosit conacul ca nucleu. Avem cinci camere hoteliere și urmează să mai facem încă opt„.

Noi promovăm agroturismul prin prisma vinului, explicăm consumatorilor procesul de vinificație, vinurile cu caracter, individualizate, în ce constă filozofia noastră, cultura consumului,” continuă vinificatorul . „Astfel, oamenii devin mai conștienți și prețuiesc mai mult munca noastră.

Foșnea susține că a fost de câteva ori în SUA și toate vinăriile aveau turism. Țara noastră care nu are ce arăta, turismul e unicul atu. Totodată, Moldova vinde cel mai ieftin vin din lume, pentru că nu are imagine.

Producătorul de vin își vinde 80% din producție în Republica Moldova, iar restul ajunge pe rafturile buticurilor specializate, wine barurilor, wine shop-urilor din România, Japonia, Marea Britanie, Canada.

Drept provocări vinificatorul afirmă că este vorba de problema achiziției terenurilor, pentru că oamenii nu sunt în țară, alții au decedat. Or, Primăria trebuie să aibă instrumente ca să le poată schimba. O altă provocare este forța de muncă, care e din ce în ce mai puțină în fiecare an.

Dacă ne-am uita pragmatic la afacerea asta nimeni nu ar investi, entuziasmul e unicul atu, care ne face să o creștem”, a conchis vinificatorul, Arcadie Foșnea.

#vinărie #productie #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.