„Fără bani”: noul președinte ultraliberal Milei anunță un „șoc” de austeritate pentru Argentina

11 Dec. 2023, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2023, 10:55 // Actual //  bani.md

Ultraliberalul Javier Milei a devenit duminică președinte al Argentinei, anunțând un „șoc” inevitabil de austeritate și avertizând de la bun început că situația economică a țării se va „înrăutăți” pe termen scurt, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

„Nu există alternativă la ajustare, nu există alternativă la un șoc” bugetar, deoarece „nu există bani”, a declarat Milei în fața a câteva mii de susținători în fața Parlamentului, unde tocmai depusese jurământul.

„Știm că situația se va înrăutăți pe termen scurt. Dar apoi vom vedea roadele eforturilor noastre”, a adăugat el într-un discurs ofensiv, promițând „toate deciziile necesare pentru a rezolva problema cauzată de 100 de ani de risipă din partea clasei politice” și de „cea mai proastă moștenire” primită vreodată de un guvern.

În fața sa, o mare de oameni cu steaguri argentiniene și tricouri ale echipei naționale i-au aclamat discursul, în strigăte de „Libertad, Libertad” și chiar „Motosierra!” (drujbă!), cu referire la unealta pe care a fluturat-o în timpul campaniei pentru a simboliza reducerile care vor fi făcute în „statul inamic”.

La prânz, Javier Gerardo Milei, în vârstă de 53 de ani, a devenit cel de-al doisprezecelea președinte al Argentinei de la revenirea la democrație, în urmă cu 40 de ani, jurând în fața parlamentarilor că va onora funcția de președinte „cu loialitate și patriotism”, iar apoi îmbrăcând eșarfa prezidențială alb și bleu.

În doar doi ani, outsiderul Milei, un economist devenit cunoscut în ultimii 6-7 ani ca polemist pe platourile televiziunilor, a dat peste cap politica argentiniană. Ales deputat în 2021, el a măturat de pe scenă blocul peronist (centru-stânga) și cel de dreapta, care au alternat la putere în ultimii 20 de ani.

“Salut, eu sunt leul!”

La 19 noiembrie, el a obținut o victorie răsunătoare în alegerile prezidențiale în fața ministrului centrist al economiei, Sergio Massa, cu 55,6% din voturi.

A treia economie ca mărime din America Latină, dar afectată într-o inflație cronică (143% de la an la an), o datorie structurală și o sărăcie care afectează 40% din populație, Argentina se pregătește pentru ajustări dureroase.

După discursul său, punctat de sloganul său preferat „Viva la Libertad, carajo!” (Trăiască libertatea, la naiba!), Milei, alături de sora sa – care va fi secretar general al președinției – Karina, 50 de ani, a parcurs într-o mașină decapotabilă cei 2 km de la Parlament până la Casa Rosada, președinția, oprindu-se ocazional pentru a saluta mulțimea.

De la balconul președinției, el a salutat ulterior mulțimea cu un strigăt caracteristic: “Salut tuturor, eu sunt leul!”, un vers dintr-o melodie hard-rock argentiniană.

Dar el a reiterat că „dacă va trebui să trecem printr-o perioadă dificilă, vom trece prin ea”, lansând un „Let’s make Argentina great again” în stil Trump.

Rămâne incertitudinea cu privire la primele măsuri: devalorizarea peso-ului, cunoscut ca fiind supraevaluat? Primele reduceri bugetare, în special în domeniul lucrărilor publice? Restricții sau chiar interzicerea tipăririi de bani?

Duminică, el a reafirmat că primul obiectiv concret va fi o reducere cu 5% a deficitului bugetar PIB, care „va cădea în sarcina statului, nu a sectorului privat”.

Dar până atunci, „oamenii vor avea prețuri „libere” pentru prima dată după mult timp: sfârșitul „prețurilor reglementate””, spune Viktor Beker, economist la Universitatea Belgrano, care prevede o inflație ridicată în decembrie și ianuarie.

“Dați-i timp”

Milei însuși a avertizat că inflația nu va fi ținută sub control decât peste „18 până la 24 de luni”.

Vor mai putea oare portofelele argentinienilor să o suporte? Mulți au declarat duminică că, deși „va fi greu”, sunt pregătiți să „îi dea timp”.

Deocamdată, pozițiile mai controversate ale lui Milei rămân în afara radarului: opoziția sa față de avort, legalizat în 2021, și negarea faptului că schimbările climatice sunt „responsabilitatea omului”.

Milei a fost învestit sub privirea binevoitoare a liderilor naționaliști și conservatori și a politicienilor care i-au salutat cu entuziasm victoria: brazilianul Jair Bolsonaro, ungurul Viktor Orban și Santiago Abascal, liderul grupului spaniol de extremă dreapta Vox.

De asemenea, a fost prezent și ucraineanul Volodimir Zelenski, cu care Javier Milei a împărțit o îmbrățișare lungă. Zelenski îi mulțumise recent lui Milei pentru „sprijinul său clar” pentru Ucraina.

Regele Spaniei și președinții statelor vecine Uruguay, Chile și Paraguay au fost, de asemenea, la Buenos Aires. Brazilianul Lula, care a fost puternic criticat de Milei în trecut, își delegase șeful diplomației pentru ceremonie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!