„Fără bani”: noul președinte ultraliberal Milei anunță un „șoc” de austeritate pentru Argentina

11 Dec. 2023, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2023, 10:55 // Actual //  bani.md

Ultraliberalul Javier Milei a devenit duminică președinte al Argentinei, anunțând un „șoc” inevitabil de austeritate și avertizând de la bun început că situația economică a țării se va „înrăutăți” pe termen scurt, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

„Nu există alternativă la ajustare, nu există alternativă la un șoc” bugetar, deoarece „nu există bani”, a declarat Milei în fața a câteva mii de susținători în fața Parlamentului, unde tocmai depusese jurământul.

„Știm că situația se va înrăutăți pe termen scurt. Dar apoi vom vedea roadele eforturilor noastre”, a adăugat el într-un discurs ofensiv, promițând „toate deciziile necesare pentru a rezolva problema cauzată de 100 de ani de risipă din partea clasei politice” și de „cea mai proastă moștenire” primită vreodată de un guvern.

În fața sa, o mare de oameni cu steaguri argentiniene și tricouri ale echipei naționale i-au aclamat discursul, în strigăte de „Libertad, Libertad” și chiar „Motosierra!” (drujbă!), cu referire la unealta pe care a fluturat-o în timpul campaniei pentru a simboliza reducerile care vor fi făcute în „statul inamic”.

La prânz, Javier Gerardo Milei, în vârstă de 53 de ani, a devenit cel de-al doisprezecelea președinte al Argentinei de la revenirea la democrație, în urmă cu 40 de ani, jurând în fața parlamentarilor că va onora funcția de președinte „cu loialitate și patriotism”, iar apoi îmbrăcând eșarfa prezidențială alb și bleu.

În doar doi ani, outsiderul Milei, un economist devenit cunoscut în ultimii 6-7 ani ca polemist pe platourile televiziunilor, a dat peste cap politica argentiniană. Ales deputat în 2021, el a măturat de pe scenă blocul peronist (centru-stânga) și cel de dreapta, care au alternat la putere în ultimii 20 de ani.

“Salut, eu sunt leul!”

La 19 noiembrie, el a obținut o victorie răsunătoare în alegerile prezidențiale în fața ministrului centrist al economiei, Sergio Massa, cu 55,6% din voturi.

A treia economie ca mărime din America Latină, dar afectată într-o inflație cronică (143% de la an la an), o datorie structurală și o sărăcie care afectează 40% din populație, Argentina se pregătește pentru ajustări dureroase.

După discursul său, punctat de sloganul său preferat „Viva la Libertad, carajo!” (Trăiască libertatea, la naiba!), Milei, alături de sora sa – care va fi secretar general al președinției – Karina, 50 de ani, a parcurs într-o mașină decapotabilă cei 2 km de la Parlament până la Casa Rosada, președinția, oprindu-se ocazional pentru a saluta mulțimea.

De la balconul președinției, el a salutat ulterior mulțimea cu un strigăt caracteristic: “Salut tuturor, eu sunt leul!”, un vers dintr-o melodie hard-rock argentiniană.

Dar el a reiterat că „dacă va trebui să trecem printr-o perioadă dificilă, vom trece prin ea”, lansând un „Let’s make Argentina great again” în stil Trump.

Rămâne incertitudinea cu privire la primele măsuri: devalorizarea peso-ului, cunoscut ca fiind supraevaluat? Primele reduceri bugetare, în special în domeniul lucrărilor publice? Restricții sau chiar interzicerea tipăririi de bani?

Duminică, el a reafirmat că primul obiectiv concret va fi o reducere cu 5% a deficitului bugetar PIB, care „va cădea în sarcina statului, nu a sectorului privat”.

Dar până atunci, „oamenii vor avea prețuri „libere” pentru prima dată după mult timp: sfârșitul „prețurilor reglementate””, spune Viktor Beker, economist la Universitatea Belgrano, care prevede o inflație ridicată în decembrie și ianuarie.

“Dați-i timp”

Milei însuși a avertizat că inflația nu va fi ținută sub control decât peste „18 până la 24 de luni”.

Vor mai putea oare portofelele argentinienilor să o suporte? Mulți au declarat duminică că, deși „va fi greu”, sunt pregătiți să „îi dea timp”.

Deocamdată, pozițiile mai controversate ale lui Milei rămân în afara radarului: opoziția sa față de avort, legalizat în 2021, și negarea faptului că schimbările climatice sunt „responsabilitatea omului”.

Milei a fost învestit sub privirea binevoitoare a liderilor naționaliști și conservatori și a politicienilor care i-au salutat cu entuziasm victoria: brazilianul Jair Bolsonaro, ungurul Viktor Orban și Santiago Abascal, liderul grupului spaniol de extremă dreapta Vox.

De asemenea, a fost prezent și ucraineanul Volodimir Zelenski, cu care Javier Milei a împărțit o îmbrățișare lungă. Zelenski îi mulțumise recent lui Milei pentru „sprijinul său clar” pentru Ucraina.

Regele Spaniei și președinții statelor vecine Uruguay, Chile și Paraguay au fost, de asemenea, la Buenos Aires. Brazilianul Lula, care a fost puternic criticat de Milei în trecut, își delegase șeful diplomației pentru ceremonie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Nov. 2025, 09:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2025, 09:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija avertizează că Republica Moldova se confruntă cu un risc agricol sistemic, determinat în special de secetele frecvente și severe din ultimii ani, care au transformat hazardul climatic într-o amenințare structurală la adresa economiei naționale. „Într-o economie agricolă structural vulnerabilă, precum Republica Moldova, riscul agricol – în special cel climatic – este un risc sistemic național”, subliniază expertul.

Între anii 2007 și 2024, Moldova a traversat o succesiune de secete devastatoare: în 2007, producția de porumb și floarea-soarelui s-a prăbușit cu 50%; în 2012, pierderile economice au depășit 3 miliarde de lei; în 2015, producțiile de grâu și orz au scăzut cu 30–40%; în 2020, pierderile la grâu și porumb au fost de peste 70%; iar în perioada 2022–2024, alternanța dintre ploi torențiale și secetă a provocat eroziune masivă a solului și stres hidric pentru culturi. „Seceta nu mai este un accident meteorologic, ci o tendință climatică cu impact economic cumulativ asupra securității alimentare și stabilității macroeconomice”, avertizează Rija.

În prezent, Republica Moldova produce anual circa 950.000 tone grâu, 1 milion tone porumb, 700.000 tone floarea-soarelui, 100.000 tone orz, 40.000 tone soia și 150.000 tone rapiță, cu o valoare totală de aproximativ 700 milioane de euro. Acest volum susține peste 6.500 de fermieri și un lanț valoric complex care implică importatori, procesatori, transportatori, comercianți, bănci și exportatori. Prin urmare, riscul agricol nu mai este un risc individual, ci unul sistemic, iar acoperirea lui trebuie să devină o responsabilitate colectivă.

Pentru a contracara acest risc, economistul propune crearea Fondului Mutual Național pentru Asigurarea Riscurilor Agricole, un mecanism de autoasigurare colectivă cu participarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar și cofinanțare de stat. Fondul ar funcționa pe principiul solidarității economice: fiecare actor contribuie proporțional cu beneficiul său din stabilitatea sistemului agricol. Fermierii ar achita 0,5% din valoarea producției, importatorii de inputuri 0,2% din cifra de afaceri, procesatorii 0,15%, exportatorii 0,1%, transportatorii 0,05%, băncile și companiile de leasing 0,1%, iar statul ar contribui cu o sumă egală cu totalul privat.

Prin acest mecanism, s-ar forma anual un fond de circa 10–12 milioane de euro, capabil să despăgubească până la 200.000 de hectare afectate de secetă, cu plăți de 60–80 euro pe hectar. Rija propune ca sistemul să utilizeze indicatori obiectivi – precum SPI (Standardized Precipitation Index), NDVI (Indice de Vegetație Normalizat) și evapotranspirația – și să declanșeze despăgubiri automate atunci când pragurile critice sunt depășite, eliminând necesitatea constatărilor manuale. O poliță agricolă mutuală ar costa între 4 și 6% din valoarea producției, din care statul ar subvenționa jumătate prin AIPA.

Implementarea unui asemenea fond ar aduce beneficii întregii economii. Fermierii ar avea protecție financiară și acces mai ușor la credite, băncile ar reduce riscul de neperformanță a creditelor, procesatorii ar beneficia de fluxuri stabile de materii prime, iar statul ar evita cheltuielile ad-hoc pentru despăgubiri. În același timp, piața internă ar deveni mai stabilă, cu prețuri mai echilibrate la pâine, ulei și alte produse alimentare.

Modelul include și o componentă de solidaritate cu consumatorii finali, prin contribuții simbolice incluse în prețul produselor: 0,02 lei pentru o pâine, 0,05 lei pentru un litru de ulei sau 0,03 lei pentru un kilogram de carne ori brânză. Astfel, fără impact semnificativ asupra prețurilor, se pot colecta suplimentar 1–1,5 milioane de euro anual.

„Fondul mutual agricol este scutul economic al Republicii Moldova împotriva secetei, construit prin solidaritate, știință actuarială și responsabilitate comună”, conchi de Iurie Rija. Potrivit lui, acest mecanism ar ancora agricultura Moldovei într-o politică europeană de reziliență climatică, transformând vulnerabilitatea în stabilitate economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII