Fără controale pentru cei corecți: agricultorii vor putea obține certificat de scutire a verificării calității

Agenții economici din sectorul fructelor și legumelor vor putea beneficia de certificate de scutire de la controlul oficial al calității, potrivit unui proiect de modificare a legislației aprobat astăzi în prima lectură de către Parlament, cu votul a 57 de deputați.

Documentul propune ca scutirea să fie acordată agenților economici care îndeplinesc mai multe condiții: un scor maxim de cinci puncte în urma a cinci controale consecutive privind conformitatea calității, un sistem intern de autocontrol, lipsa antecedentelor juridice relevante, precum și absența deciziilor privind încălcări fiscale sau vamale în ultimii trei ani. Certificatul va avea caracter facultativ, fiind valabil timp de doi ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an. El va putea fi folosit atât în cazul exporturilor și importurilor, cât și ca document suplimentar de confirmare a standardelor de calitate.

Responsabilitatea pentru emiterea, monitorizarea și, eventual, retragerea certificatelor îi va reveni Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care va publica o evidență accesibilă publicului cu toți beneficiarii scutirii.

Totodată, proiectul clarifică și criteriile de includere a agenților economici în baza de date a ANSA. Astfel, anumite categorii vor fi exceptate de la această obligație, printre care persoane fizice sau juridice care cultivă suprafețe de maximum 0,1 hectare și vând sub 5.000 kg de produse, dar și comercianți care vând în piețele angro sau transportă produse în cadrul aceleiași zone de producție.

Ministerul Agriculturii, autorul proiectului, susține că modificările vor reduce sarcina administrativă pentru micii producători și vor permite o mai bună concentrare a eforturilor de control asupra agenților economici care activează la scară largă.

O altă modificare esențială vizează redefinirea conceptului de „agent economic”, care va include explicit și grupurile de producători sau asociațiile acestora, lărgind astfel sfera celor supuși reglementărilor din sectorul fructelor și legumelor.

Proiectul urmează să fie supus dezbaterii și votului final în lectura a doua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #agricultori #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.