Fără gaz rusesc! Ucraina și Polonia accelerează schimbarea

Ucraina și Polonia colaborează pentru crearea unui hub de gaze în Europa de Est, care să asigure alimentarea cu combustibil a țărilor europene după oprirea tranzitului de gaze rusești, a declarat Nikolai Kolesnik, adjunct al ministrului energiei din Ucraina.

Potrivit oficialului, depozitele subterane de gaze ale Ucrainei și terminalele de gaze naturale lichefiate (GNL) din Polonia ar putea constitui baza unei noi modele de afaceri care să înlocuiască ruta actuală de livrare a gazelor din Rusia. „Finalizarea tranzitului marchează începutul competiției pentru noi rute și resurse, printre care se numără și GNL. Integrarea piețelor de gaze pe baza infrastructurii existente și creșterea capacității transfrontaliere disponibile oferă un impuls dezvoltării comerțului și posibilitatea de a înlocui gazul rusesc”, a spus Kolesnik, citat de TASS.

Contractul încheiat în 2019 între Gazprom și Naftogaz privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina expiră la sfârșitul acestui an. După sabotajul gazoductului Nord Stream și suspendarea transportului prin conducta Yamal-Europa, această rută a rămas singura cale de livrare a gazului rusesc către Europa Centrală. Autoritățile ucrainene au refuzat să prelungească contractul de tranzit cu Rusia, pe fondul războiului, dar au sugerat că ar putea transporta gaze din alte țări, precum Azerbaidjan și Kazahstan, dacă există „logistica adecvată, cerere și contracte”.

Uniunea Europeană a anunțat, în repetate rânduri, că nu este interesată de prelungirea acordului de tranzit al gazului rusesc prin Ucraina. Cu toate acestea, principalele companii de gaze din Europa Centrală au semnat o declarație de susținere a continuării tranzitului până în 2025. Totuși, Financial Times a raportat că există îngrijorări privind aprovizionarea cu gaze în lunile de iarnă, având în vedere că doar 5% din importurile anuale de gaze ale UE trec prin Ucraina, dar oprirea acestui tranzit ar putea genera riscuri. „Este suficient un singur incident pentru ca situația să devină extrem de complicată”, a avertizat un trader.

În același timp, scenariul de bază al Gazprom pentru anul 2025 prevede că tranzitul prin Ucraina nu va mai avea loc, conform informațiilor Reuters și Bloomberg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #polonia #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.