Fără impedimente! Cu suportul UE, persoanele cu nevoi speciale vor fi ajutate să se încadreze în câmpul muncii

Pentru a ajuta persoanele cu dizabilități din țară să-și găsească un loc de muncă, zece organizații ale societății civile au semnat contractele de grant în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării”. Mai exact, acestea își propun să susțină peste 230 de persoane cu nevoi speciale.

Așadar, pentru inițierea și dezvoltarea serviciilor de angajare incluzivă, cele zece ONG-uri vor crea consorții cu alte două organizații neguvernamentale.

Sorin Mereacre, președintele Fundației Est-Europene a declarat că proiectul vine să contribuie la crearea oportunităților de angajare pentru cele mai vulnerabile persoane din societate, în special, din raioanele țării.

„În cadrul acestui eveniment de semnare a contractelor de grant celebrăm parteneriatele dintre asociațiile obștești din Republica Moldova. Fundația Est-Europeană întotdeauna a susținut coalizarea societății civile, care are scopul de a promova democrația, dezvoltarea sectorului privat și a mass-media”, specifică Sorin Mereacre.

Conform responsabililor, pentru crearea unui consorțiu, ONG-urile au obținut câte un ajutor nerambursabil, în valoare de 50 mii de euro.

„Ca urmare, 237 de persoane social-vulnerabile vor fi angajate în câmpul muncii, în special persoane cu dizabilități fizice, cu dizabilități psiho-sociale și alte categorii. Ne mai propunem ca în cadrul acestui proiect mai mult de 1000 de persoane să beneficieze de consiliere, ghidare, asistență în câmpul muncii”, susține Ana Ciurac, coordonatoarea proiectului FEE.

Magdalena Muller-Uri, șefa secției de cooperare a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a declarat că mediul prielnic de evoluare este un aspect important pentru Uniunea Europeană.

„Crearea unui mediu prielnic de dezvoltare pentru societatea civilă este o precondiție și un aspect important pentru UE. Doar o societate civilă dezvoltată poate contribui la modernizarea țării. Uniunea Europeană, țările sale membre și Echipa Europa susțin societatea civilă prin diverse instrumente. La moment sunt peste 30 de granturi active acordate ONG-urilor, în cadrul cărora sunt peste 431 de subgranturi, iar totalul deversărilor pentru aceste granturi și subgranturi se ridică la aproximativ 13 milioane de euro”.

Proiectul „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării” este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Asociația Businessului European și Centrul Contact, iar bugetul proiectului constituie 3,684,291 EUR

Proiectul va contribui la dezvoltarea economică și socială durabilă în Moldova prin implicarea activă a societății civile și a altor actori socio-economici, luând în considerare prevederile Acordului de Asociere și DCFTA. Printre cele mai importante obiective ale proiectului sunt: susținerea reformei Codului Muncii, pentru a asigura o piață incluzivă a muncii, prin activități de advocacy, instruirea și coaching-ul OSC-urilor, IMM-urilor și beneficiarilor finali; îmbunătățirea mediului de afaceri prin promovarea diferitor metode de angajare în câmpul muncii și a antreprenoriatului, inclusiv a antreprenoriatului social.

#persoane cu nevoi speciale #campul muncii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.