FBI a găsit în reședința lui Trump din Florida documente secrete privind Iranul și China

Documentele confiscate de FBI în august de la reşedinţa din Florida a fostului preşedinte Donald Trump conţin informaţii extrem de sensibile despre Iran şi China care ar fi putut dezvălui metode de spionaj ale SUA, conform unui articol publicat vineri de Washington Post şi citat de AFP, transmite Agerpres.

Unul din documentele confiscate de anchetatorii federali descrie programul de rachete al Iranului. Un altul „descria activităţi de informare foarte sensibile care vizează China”, potrivit cotidianului american, care citează o sursă apropiată de subiect.

După ce a părăsit Casa Albă, fostul preşedinte american a luat cu sine cutii întregi de documente. O lege din 1978 obligă însă orice preşedinte american să transfere toate e-mailurile, scrisorile şi alte documente de lucru arhivelor naţionale.

Anchetatorii au confiscat aproape 11.000 de documente într-o percheziţie spectaculoasă bazată pe un mandat pentru „reţinerea de documente clasificate” şi „obstrucţionarea unei anchete federale”.

Printre aceste documente s-au numărat aproximativ 100 de documente clasificate, dintre care unele clasificate top secret, în mod normal accesibile doar unui cerc foarte restrâns şi în condiţii drastice de securitate. Cu toate acestea, în reşedinţa din Mar-a-Lago au fost depozitate documente în diferite locuri, în special în biroul personal al lui Donald Trump, spaţii nesigure, potrivit Departamentului Justiţiei, care conduce ancheta.

Instituţia a justificat percheziţia invocând motive ce ţin de securitatea naţională, argumentând că Donald Trump a fost suspectat de încălcarea legii privind spionajul din 1917, care interzice deţinerea şi partajarea documentelor extrem de sensibile, referitoare la apărarea naţională.

De asemenea, Donald Trump a fost suspectat că a obstrucţionat ancheta, avocaţii săi susţinând, înainte de percheziţie, că nu mai existau documente guvernamentale la Mar-a-Lago.

O instanţă a desemnat, la cererea lui Donald Trump, un expert independent care să examineze documentele pentru a stabili dacă natura lor este sau nu confidenţială. Doar 15 dintre ele fac obiectul unor dezacorduri între părţi, a informat joi ministerul într-un document judecătoresc.

#fbi #Perchezitii #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.