FED menține nivelul dobânzii de referință pentru că inflația rămâne ridicată și perspectivele economice sunt „incerte”

Rezerva Federală (Fed) a anunțat, miercuri, menținerea nivelului dobânzii de referinţă, în contextul în care „inflația rămâne ridicată”, iar perspectivele economice sunt „incerte”. Politica monetară va fi relaxată când inflația se va stabiliza în jurul țintei de 2,0% – a precizat instituția bancară centrală din Statele Unite.

Fed a anunțat miercuri seară că dobânzile de referinţă rămân în intervalul 5,25%-5,50%.

Rezerva Federală: „Indicatorii recenți sugerează că activitățile economice au continuat să se extindă într-un ritm solid. Ritmul de creare a locurilor de muncă a rămas puternic, iar rata șomajului este scăzută. Inflația a mai scăzut în ultimul an, dar rămâne ridicată. În ultimele luni, nu au mai existat progrese spre obiectivul unei inflații de 2,0%. Comitetul încearcă să obțină un grad ocupaţional maxim şi o rată a inflaţiei de 2% pe termen mai lung. (…) Perspectivele economice sunt incerte, iar Comitetul rămâne foarte atent la riscurile inflaționiste.”

Comitetul de politică monetară (FOMC) a declarat că „în ultimele luni, nu s-au înregistrat progrese suplimentare în vederea atingerii obiectivului Comitetului de inflație de 2%”.

Rezerva Federală: „Pentru atingerea acestor obiective, Comitetul a decis menținerea dobânzii fondurilor federale în intervalul 5,25%-5,50%. În analizarea ajustărilor dobânzilor fondurilor federale, Comitetul va evalua atent datele care vor veni, dinamica perspectivelor și echilibrul riscurilor. Comitetul nu va considera că va fi oportună reducerea dobânzii de referință până când nu va avea încredere că inflația se îndreaptă constant spre ținta de 2%.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ded #dobinzi #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.