Fenomenul ciudat al statului în stat dezvăluit de Oleg Tofilat: CFM persecutată și sufocată de ingerințele „justiției”

Oleg Tofilat, directorul CFM care și-a înaintat cererea de demisie, în datata de 29 ianuarie, a explicat, într-o postare pe Facebook, motivele demisiei din fruntea întreprinderii.

În postare, Tofilat a evidențiat trei principale motive care l-au determinat să-și prezinte demisia. În primul rând, el a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la continuitatea activităților CFM, subliniind necesitatea de lichiditate și proficientă operațională. Directorul a subliniat că instrumentele corporative de care dispune nu sunt suficiente pentru a satisface aceste condiții, iar măsurile esențiale, cum ar fi capitalizarea și vânzarea activelor ne-operaționale, sunt în responsabilitatea factorilor de decizie politici.

În al doilea rând, Tofilat a adus în discuție incoerența viziunilor dintre politic și corporativ, identificând divergențe esențiale în abordarea întrebărilor privind finanțarea CFM și prioritățile în reforma feroviară. A evidențiat întrebări precum dacă Calea Ferată ar trebui să fie o afacere sau un serviciu de interes public, și ce este prioritar în reforma feroviară – forma sau conținutul.

Cel de-al treilea motiv al demisiei a fost legat de lipsa protecției față de ingerințele adverse ale „justiției” și „organelor de control”. Oleg Tofilat a criticat rapoartele inspecției financiare, catalogându-le între „inepte și criminale”. De asemenea, a menționat prestigia organelor de securitate și anchetă, exprimând nemulțumirea față de lipsa susținerii în revitalizarea întreprinderii.

În încheierea postării, Oleg Tofilat a subliniat că demisia sa vine în contextul în care întreprinderea se află în pericol, iar managerul și factorii de decizie nu pot ajunge la o viziune comună de remediere. El consideră că un manager responsabil este obligat să-și prezinte demisia în astfel de circumstanțe.

Tofilat a promis că va prezenta un raport de activitate în curând, evidențiind reușitele CFM din ultimii trei ani. A mulțumit echipei de management, colectivului de feroviari, consiliului de administrație, partenerilor și tuturor celor care au fost implicați în proiectele de dezvoltare ale CFM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#demisie #CFM #Tofilat #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.