Fermierii, la capătul răbdării! Sturza: Când a venit greul, TOȚI s-au dat cu fundul la gard

Domnul Slusari pleacă de la „forța” fermierilor. Și vine cu un testament
„Iaca, eu v-am spus să le dați! Nu ați ascultat, acum spălați-vă pe cap, constată, într-o postare pe Facebook, fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza.

Potrivit omului de afaceri, de fapt, tot mesajul lui este despre „dați” – subvenții, credite, motorină etc. De la cine? De la medicina, învățământ, pensii. De la europeni, de la români . Și nimic nu e despre cum am ajuns aici. „Căci prin 2021-’22 totul mergea cum nu se putea mai bine la fermieri. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, prețurile la grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță pe piețele internaționale au explodat – 200-300%! Toți (aproape) erau convinși că această stare va perpetua și s-a început – tehnică nouă în credit, dezvoltare și extindere în credit, dar și dividend generos dus acasă. Pe nimeni nu l-a pus în gardă faptul că vor veni din urmă creșteri uriașe de costuri la inputuri, semințe, îngrășăminte, motorină, credite. Piața este piață, ea a revenit rapid la „normal”. Fermierii în masă au rămas decapitalizați. Ultimul lucru pe care vreau să-l fac acum e să arunc cu pietre în ei, fermierii! De ce? Pentru că de acest „boom” au profitat din plin furnizorii de materiale, companiile petroliere, Guvernul din impozite, BNM din valuta venită și, nu în ultimul rând, băncile comerciale. Toți”, a mai punctat Sturza.

„Acum, când a venit greul, la fel TOȚI s-au dat cu fundul la gard.
Dar…În capitalism, cinismul are limitele sale. Nimeni nu vrea să moară mârțoaga care mai dă lapte, ultima, de fapt, în lanțul valoric. Respectiv, tot „lanțul” amortizează pierderile – face reduceri, trece la pierderi, restructurează, amână. Repet, toți! Inclusiv sau în primul rând bancherii burdușiți de capital. A executa gajul este contraproductiv și imoral. Atunci pe bune moare mârțoaga… Cine e capabil să-i pună la masa consensului pe toți? Credeam că domnul Slusari, dar și el se pare că a răgușit să tot strige „dați”. Moldova are un potențial uriaș în agricultura modernă cu valoare adăugată. E timpul să vorbim și despre acesta, dar nu cu tractoare în vamă și demisii în ciuda cuiva”, conchide fostul premier.

#Sturza #fermieri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.