Fermierii, la capătul răbdării! Sturza: Când a venit greul, TOȚI s-au dat cu fundul la gard

Domnul Slusari pleacă de la „forța” fermierilor. Și vine cu un testament
„Iaca, eu v-am spus să le dați! Nu ați ascultat, acum spălați-vă pe cap, constată, într-o postare pe Facebook, fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza.

Potrivit omului de afaceri, de fapt, tot mesajul lui este despre „dați” – subvenții, credite, motorină etc. De la cine? De la medicina, învățământ, pensii. De la europeni, de la români . Și nimic nu e despre cum am ajuns aici. „Căci prin 2021-’22 totul mergea cum nu se putea mai bine la fermieri. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, prețurile la grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță pe piețele internaționale au explodat – 200-300%! Toți (aproape) erau convinși că această stare va perpetua și s-a început – tehnică nouă în credit, dezvoltare și extindere în credit, dar și dividend generos dus acasă. Pe nimeni nu l-a pus în gardă faptul că vor veni din urmă creșteri uriașe de costuri la inputuri, semințe, îngrășăminte, motorină, credite. Piața este piață, ea a revenit rapid la „normal”. Fermierii în masă au rămas decapitalizați. Ultimul lucru pe care vreau să-l fac acum e să arunc cu pietre în ei, fermierii! De ce? Pentru că de acest „boom” au profitat din plin furnizorii de materiale, companiile petroliere, Guvernul din impozite, BNM din valuta venită și, nu în ultimul rând, băncile comerciale. Toți”, a mai punctat Sturza.

„Acum, când a venit greul, la fel TOȚI s-au dat cu fundul la gard.
Dar…În capitalism, cinismul are limitele sale. Nimeni nu vrea să moară mârțoaga care mai dă lapte, ultima, de fapt, în lanțul valoric. Respectiv, tot „lanțul” amortizează pierderile – face reduceri, trece la pierderi, restructurează, amână. Repet, toți! Inclusiv sau în primul rând bancherii burdușiți de capital. A executa gajul este contraproductiv și imoral. Atunci pe bune moare mârțoaga… Cine e capabil să-i pună la masa consensului pe toți? Credeam că domnul Slusari, dar și el se pare că a răgușit să tot strige „dați”. Moldova are un potențial uriaș în agricultura modernă cu valoare adăugată. E timpul să vorbim și despre acesta, dar nu cu tractoare în vamă și demisii în ciuda cuiva”, conchide fostul premier.

#Sturza #fermieri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia mondială dă semne de reziliență într-un context marcat de conflicte geopolitice, tensiuni comerciale și incertitudini legate de politica tarifară, iar perspectivele pentru anul 2026 sunt mai optimiste decât se anticipa anterior. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere prognoza de evoluție a economiei globale în cea mai recentă actualizare a raportului World Economic Outlook, estimând un avans al PIB-ului mondial de 3,3% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste proiecția din luna octombrie 2025.

Revizuirea vine după un ritm similar de creștere, de 3,3%, consemnat în 2025, și el ușor peste așteptările inițiale ale instituției. Potrivit FMI, adaptarea rapidă a companiilor și a economiilor la noile realități comerciale a atenuat impactul tarifelor impuse de Statele Unite.

Conform explicațiilor FMI, firmele au compensat tarifele mai ridicate prin reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, în timp ce unele acorduri comerciale au dus la reducerea taxelor, iar China și-a orientat exporturile spre alte piețe, inclusiv Asia de Sud-Est și Europa. Noile prognoze pornesc de la o rată medie a tarifelor americane de 18,5%, mai mică decât nivelul de aproximativ 25% luat în calcul în primăvara anului trecut.

FMI avertizează însă că riscurile persistă. O eventuală decizie a Curții Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor ar putea genera noi incertitudini, în special dacă administrația americană va introduce alte măsuri comerciale.

În același timp, raportul subliniază potențialul inteligenței artificiale de a susține creșterea economică. FMI estimează că investițiile accelerate și adoptarea rapidă a AI ar putea adăuga până la 0,3 puncte procentuale la creșterea globală în 2026 și între 0,1 și 0,8 puncte procentuale anual pe termen mediu, în funcție de ritmul implementării și de nivelul de pregătire al economiilor.

În cazul principalelor economii, Statele Unite sunt așteptate să înregistreze o creștere de 2,4% în 2026, cu 0,3 puncte procentuale peste estimările anterioare, susținută inclusiv de investițiile în infrastructura AI. China ar urma să crească cu 4,5%, sub nivelul de 5% din 2025, dar peste prognoza din octombrie, pe fondul reducerii temporare a tarifelor și al redirecționării exporturilor.

Pentru zona euro, FMI prognozează o creștere de 1,3% în 2026, ușor revizuită în sus datorită majorării cheltuielilor publice în Germania și performanțelor mai bune în Spania și Irlanda. Economiile emergente și în curs de dezvoltare ar urma să avanseze cu 4,2% în 2026, iar pentru Europa emergentă FMI estimează un ritm de 2,3%.

Actualizarea raportului nu include prognoze noi pentru Republica Moldova. În raportul din octombrie 2025, FMI a revizuit în creștere estimarea de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2025, la 1,7%, dar a redus prognoza pentru 2026 la 2,2%, concomitent cu ajustarea în jos a așteptărilor privind inflația.