Fermierii, la capătul răbdării! Sturza: Când a venit greul, TOȚI s-au dat cu fundul la gard

Domnul Slusari pleacă de la „forța” fermierilor. Și vine cu un testament
„Iaca, eu v-am spus să le dați! Nu ați ascultat, acum spălați-vă pe cap, constată, într-o postare pe Facebook, fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza.

Potrivit omului de afaceri, de fapt, tot mesajul lui este despre „dați” – subvenții, credite, motorină etc. De la cine? De la medicina, învățământ, pensii. De la europeni, de la români . Și nimic nu e despre cum am ajuns aici. „Căci prin 2021-’22 totul mergea cum nu se putea mai bine la fermieri. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, prețurile la grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță pe piețele internaționale au explodat – 200-300%! Toți (aproape) erau convinși că această stare va perpetua și s-a început – tehnică nouă în credit, dezvoltare și extindere în credit, dar și dividend generos dus acasă. Pe nimeni nu l-a pus în gardă faptul că vor veni din urmă creșteri uriașe de costuri la inputuri, semințe, îngrășăminte, motorină, credite. Piața este piață, ea a revenit rapid la „normal”. Fermierii în masă au rămas decapitalizați. Ultimul lucru pe care vreau să-l fac acum e să arunc cu pietre în ei, fermierii! De ce? Pentru că de acest „boom” au profitat din plin furnizorii de materiale, companiile petroliere, Guvernul din impozite, BNM din valuta venită și, nu în ultimul rând, băncile comerciale. Toți”, a mai punctat Sturza.

„Acum, când a venit greul, la fel TOȚI s-au dat cu fundul la gard.
Dar…În capitalism, cinismul are limitele sale. Nimeni nu vrea să moară mârțoaga care mai dă lapte, ultima, de fapt, în lanțul valoric. Respectiv, tot „lanțul” amortizează pierderile – face reduceri, trece la pierderi, restructurează, amână. Repet, toți! Inclusiv sau în primul rând bancherii burdușiți de capital. A executa gajul este contraproductiv și imoral. Atunci pe bune moare mârțoaga… Cine e capabil să-i pună la masa consensului pe toți? Credeam că domnul Slusari, dar și el se pare că a răgușit să tot strige „dați”. Moldova are un potențial uriaș în agricultura modernă cu valoare adăugată. E timpul să vorbim și despre acesta, dar nu cu tractoare în vamă și demisii în ciuda cuiva”, conchide fostul premier.

#Sturza #fermieri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.