Fermierii moldoveni cu acces la irigare, încurajați să crească producția de legume în a suplini deficitul din Ucraina

Agricultorii moldoveni care dispun de terenuri agricole în aria sistemelor de irigare, gestionate de Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare, au fost încurajați să producă legume pentru suplinirea deficitului de legume din Ucraina, cauzat de invazia Rusiei a țării vecine.

Perspectivele pentru sectorul de producere a legumelor în contextul situației regionale au fost discutate de Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare (AUAI) din Moldova în cadrul conferinței lor anuale, organizată pe 28 februarie curent de Fondul de Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova (PCRRM).

Sergey Alba, expert ucrainean în domeniul producerii legumelor, a menționat că situația regională complicată, cauzată de războiul din Ucraina, creează condiții de dezvoltare a sectorului legumelor din Moldova. Regiunile Herson și Nicolaev din Ucraina, unde erau produse preponderent legume, au fost extrem de afectate de consecințele războiului. A fost distrusă în totalitate infrastructura de irigare din Kahovka, din regiunea Herson, iar multe terenuri agricole au devenit neutilizabile din cauza minelor, a explicat expertul din Ucraina.

”Acum fermierii moldoveni au o șansă unică să investească în irigare și tehnologii intensive de producere a legumelor ca tomatele, ceapa, ardeiul dulce pentru a ajuta Ucraina să facă față deficitului de produse agricole. Este o misiune nobilă pe care o pot îndeplini fermierii moldoveni de a compensa deficitul din Ucraina, după ce Moldova și-a deschis brațele și a primit mii de refugiați din Ucraina”, a declarant Sergey Alba.

După invazia Ucrainei de către Rusia, exporturile de legume în stare proaspătă produse în Moldova au crescut considerabil. Conform platformei de date comerciale statistice internaționale www.comtradeplus.un.org și autorităților publice din Moldova, în anul 2022 Moldova a exportat peste 10 mii de tone de legume, comparativ cu cca 660 tone exportate în 2021. Au fost exportate legume, care anterior Moldova nu le comercializa pe piața din Ucraina, cum ar fi tomatele, ceapa, usturoiul, morcovul etc.

Oxana, Arhip , Manager Sustenabilitate și Parteneriate în Sectorul Irigării, proiectul USAID PCRRM, a menționat că accesul la irigare oferit de cele 10 sisteme de irigare reabilitate cu fondurile Guvernului SUA în cadrul programului Compact, a determinat în ultimii ani agricultorii să extindă suprafețele plantate cu legume, pentru care apa este critică. Astfel, dacă în 2018 în aria a 10 sisteme de irigare erau cultivate legume pe circa 577 de hectare, în 2022 suprafață cu legume s-a extins până la circa 1000 de hectare. Suprafața plantată cu legume poate însă fi extinsă deoarece există oportunități viabile de piață, a precizat reprezentanta proiectului USAID PCRRM.

În prezent în Republica Moldova sunt înregistrate 35 de AUAI, care gestionează 30 de sisteme de irigare din cele circa 70 existente. Din sistemele centralizate de irigare gestionate de AUAI 10 au fost reconstruite în totalitate, restul fiind reabilitate parțial. Totodată, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă în perioada sovietica în Republica Moldova erau irigate circa 300 de mii de hectare, în anul trecut suprafața irigată a fost de 10 ori mai mică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #fermieri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.