Fermierii sacrificați! Legea propusă de Parlament lasă sectorul agricol fără finanțare

Situația subvențiilor agricole din Republica Moldova devine tot mai complicată, în contextul în care datoriile neachitate pentru anul 2023 se ridică la aproximativ 80 de milioane de lei, implicând circa 40 de agenți economici. Mai grav, numeroși producători agricoli sunt în continuare „trași pe dreapta” din motive care, deocamdată, nu au fost clarificate de autorități.

În cadrul apelurilor de depunere a dosarelor pentru subvenționare în 2024, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a recepționat cereri în valoare totală de peste 3 miliarde de lei. Parlamentul ar urma să discute conceptul care vizează subvenționarea. Totuși, aceste cereri vor fi acoperite din Fondul de subvenționare pentru 2025, care este estimat la doar 1,7 miliarde de lei. Prin urmare, aproximativ 1,4 miliarde de lei rămân fără acoperire, iar dacă bugetul nu va fi rectificat, sumele restante vor fi amânate pentru 2026.

Această situație ridică întrebări serioase cu privire la dosarele pentru anul 2025, care deja se depun la AIPA și care, conform estimărilor, vor totaliza din nou aproximativ 3 miliarde de lei. Parlamentul discută astăzi adoptarea unei noi legi care vizează subvențiile agricole, însă măsurile propuse generează controverse și nemulțumiri în rândul producătorilor.

Noua lege propusă exclude măsuri esențiale pentru fermieri, precum stimularea creditării (compensarea dobânzilor) și subvenționarea achiziției de tehnică agricolă. Aceste modificări limitează accesul la finanțare pentru mulți producători agricoli, reducând considerabil suportul oferit acestora.

În plus, legea include prevederi preluate din regulamentele europene, valabile doar pentru statele membre UE, care beneficiază de finanțare din bugetul Uniunii Europene. În absența unui program clar de preaderare, precum SAPARD sau IPARD, fermierii moldoveni riscă să fie puși în fața unor cerințe stricte, fără a avea garanții că vor primi sprijin financiar adecvat.

Rămân multe necunoscute:

Cum vor fi acoperite deficitele acumulate pentru 2025 și 2026
Care este garanția că Republica Moldova va beneficia de fonduri din bugetul UE pentru agricultură și dezvoltare rurală
De ce nu este creat un program similar cu cele de preaderare, care să ofere sprijin real fermierilor

Producătorii agricoli solicită soluții clare și garantate pentru a evita acumularea unui nou val de datorii și pentru a asigura sustenabilitatea sectorului agricol, vital pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #subvenții #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a fost desemnat în funcția de emisar special al Președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, potrivit decretului semnat de președintele Maia Sandu.

Conform deciziei, emisarul special își va exercita atribuțiile în baza unui mandat distinct, anexat documentului de numire. Funcția are un caracter special și este axată pe consolidarea capacității statului de a face față riscurilor complexe, în special celor de natură hibridă.

Potrivit mandatului, Dorin Recean are misiunea de a contribui la promovarea eforturilor interinstituționale și multisectoriale orientate spre creșterea rezilienței Republicii Moldova și prevenirea amenințărilor la adresa securității naționale. Accentul este pus pe cooperare, coordonare și integrarea politicilor publice în domeniul securității și dezvoltării.

În exercitarea atribuțiilor sale, emisarul special va coopera cu autoritățile administrației publice centrale, instituțiile din sectorul de securitate, reprezentanții societății civile, precum și cu organizații internaționale relevante, pentru a asigura un cadru coerent și eficient de acțiune în domeniul rezilienței.

De asemenea, Dorin Recean va avea rolul de a promova imaginea Republicii Moldova pe platformele și în cadrul inițiativelor internaționale dedicate consolidării rezilienței și securității, acționând în coordonare cu autoritățile competente ale statului.

Mandatul mai prevede și promovarea schimbului de bune practici, atragerea de expertiză, asistență tehnică, finanțări și proiecte strategice naționale și internaționale, menite să consolideze capacitatea de reziliență a Republicii Moldova.