Fermierii sacrificați! Legea propusă de Parlament lasă sectorul agricol fără finanțare

Situația subvențiilor agricole din Republica Moldova devine tot mai complicată, în contextul în care datoriile neachitate pentru anul 2023 se ridică la aproximativ 80 de milioane de lei, implicând circa 40 de agenți economici. Mai grav, numeroși producători agricoli sunt în continuare „trași pe dreapta” din motive care, deocamdată, nu au fost clarificate de autorități.

În cadrul apelurilor de depunere a dosarelor pentru subvenționare în 2024, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a recepționat cereri în valoare totală de peste 3 miliarde de lei. Parlamentul ar urma să discute conceptul care vizează subvenționarea. Totuși, aceste cereri vor fi acoperite din Fondul de subvenționare pentru 2025, care este estimat la doar 1,7 miliarde de lei. Prin urmare, aproximativ 1,4 miliarde de lei rămân fără acoperire, iar dacă bugetul nu va fi rectificat, sumele restante vor fi amânate pentru 2026.

Această situație ridică întrebări serioase cu privire la dosarele pentru anul 2025, care deja se depun la AIPA și care, conform estimărilor, vor totaliza din nou aproximativ 3 miliarde de lei. Parlamentul discută astăzi adoptarea unei noi legi care vizează subvențiile agricole, însă măsurile propuse generează controverse și nemulțumiri în rândul producătorilor.

Noua lege propusă exclude măsuri esențiale pentru fermieri, precum stimularea creditării (compensarea dobânzilor) și subvenționarea achiziției de tehnică agricolă. Aceste modificări limitează accesul la finanțare pentru mulți producători agricoli, reducând considerabil suportul oferit acestora.

În plus, legea include prevederi preluate din regulamentele europene, valabile doar pentru statele membre UE, care beneficiază de finanțare din bugetul Uniunii Europene. În absența unui program clar de preaderare, precum SAPARD sau IPARD, fermierii moldoveni riscă să fie puși în fața unor cerințe stricte, fără a avea garanții că vor primi sprijin financiar adecvat.

Rămân multe necunoscute:

Cum vor fi acoperite deficitele acumulate pentru 2025 și 2026
Care este garanția că Republica Moldova va beneficia de fonduri din bugetul UE pentru agricultură și dezvoltare rurală
De ce nu este creat un program similar cu cele de preaderare, care să ofere sprijin real fermierilor

Producătorii agricoli solicită soluții clare și garantate pentru a evita acumularea unui nou val de datorii și pentru a asigura sustenabilitatea sectorului agricol, vital pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #subvenții #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.