Fermierii sacrificați! Legea propusă de Parlament lasă sectorul agricol fără finanțare

Situația subvențiilor agricole din Republica Moldova devine tot mai complicată, în contextul în care datoriile neachitate pentru anul 2023 se ridică la aproximativ 80 de milioane de lei, implicând circa 40 de agenți economici. Mai grav, numeroși producători agricoli sunt în continuare „trași pe dreapta” din motive care, deocamdată, nu au fost clarificate de autorități.

În cadrul apelurilor de depunere a dosarelor pentru subvenționare în 2024, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a recepționat cereri în valoare totală de peste 3 miliarde de lei. Parlamentul ar urma să discute conceptul care vizează subvenționarea. Totuși, aceste cereri vor fi acoperite din Fondul de subvenționare pentru 2025, care este estimat la doar 1,7 miliarde de lei. Prin urmare, aproximativ 1,4 miliarde de lei rămân fără acoperire, iar dacă bugetul nu va fi rectificat, sumele restante vor fi amânate pentru 2026.

Această situație ridică întrebări serioase cu privire la dosarele pentru anul 2025, care deja se depun la AIPA și care, conform estimărilor, vor totaliza din nou aproximativ 3 miliarde de lei. Parlamentul discută astăzi adoptarea unei noi legi care vizează subvențiile agricole, însă măsurile propuse generează controverse și nemulțumiri în rândul producătorilor.

Noua lege propusă exclude măsuri esențiale pentru fermieri, precum stimularea creditării (compensarea dobânzilor) și subvenționarea achiziției de tehnică agricolă. Aceste modificări limitează accesul la finanțare pentru mulți producători agricoli, reducând considerabil suportul oferit acestora.

În plus, legea include prevederi preluate din regulamentele europene, valabile doar pentru statele membre UE, care beneficiază de finanțare din bugetul Uniunii Europene. În absența unui program clar de preaderare, precum SAPARD sau IPARD, fermierii moldoveni riscă să fie puși în fața unor cerințe stricte, fără a avea garanții că vor primi sprijin financiar adecvat.

Rămân multe necunoscute:

Cum vor fi acoperite deficitele acumulate pentru 2025 și 2026
Care este garanția că Republica Moldova va beneficia de fonduri din bugetul UE pentru agricultură și dezvoltare rurală
De ce nu este creat un program similar cu cele de preaderare, care să ofere sprijin real fermierilor

Producătorii agricoli solicită soluții clare și garantate pentru a evita acumularea unui nou val de datorii și pentru a asigura sustenabilitatea sectorului agricol, vital pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #subvenții #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.