Fermierii sacrificați! Legea propusă de Parlament lasă sectorul agricol fără finanțare

Situația subvențiilor agricole din Republica Moldova devine tot mai complicată, în contextul în care datoriile neachitate pentru anul 2023 se ridică la aproximativ 80 de milioane de lei, implicând circa 40 de agenți economici. Mai grav, numeroși producători agricoli sunt în continuare „trași pe dreapta” din motive care, deocamdată, nu au fost clarificate de autorități.

În cadrul apelurilor de depunere a dosarelor pentru subvenționare în 2024, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a recepționat cereri în valoare totală de peste 3 miliarde de lei. Parlamentul ar urma să discute conceptul care vizează subvenționarea. Totuși, aceste cereri vor fi acoperite din Fondul de subvenționare pentru 2025, care este estimat la doar 1,7 miliarde de lei. Prin urmare, aproximativ 1,4 miliarde de lei rămân fără acoperire, iar dacă bugetul nu va fi rectificat, sumele restante vor fi amânate pentru 2026.

Această situație ridică întrebări serioase cu privire la dosarele pentru anul 2025, care deja se depun la AIPA și care, conform estimărilor, vor totaliza din nou aproximativ 3 miliarde de lei. Parlamentul discută astăzi adoptarea unei noi legi care vizează subvențiile agricole, însă măsurile propuse generează controverse și nemulțumiri în rândul producătorilor.

Noua lege propusă exclude măsuri esențiale pentru fermieri, precum stimularea creditării (compensarea dobânzilor) și subvenționarea achiziției de tehnică agricolă. Aceste modificări limitează accesul la finanțare pentru mulți producători agricoli, reducând considerabil suportul oferit acestora.

În plus, legea include prevederi preluate din regulamentele europene, valabile doar pentru statele membre UE, care beneficiază de finanțare din bugetul Uniunii Europene. În absența unui program clar de preaderare, precum SAPARD sau IPARD, fermierii moldoveni riscă să fie puși în fața unor cerințe stricte, fără a avea garanții că vor primi sprijin financiar adecvat.

Rămân multe necunoscute:

Cum vor fi acoperite deficitele acumulate pentru 2025 și 2026
Care este garanția că Republica Moldova va beneficia de fonduri din bugetul UE pentru agricultură și dezvoltare rurală
De ce nu este creat un program similar cu cele de preaderare, care să ofere sprijin real fermierilor

Producătorii agricoli solicită soluții clare și garantate pentru a evita acumularea unui nou val de datorii și pentru a asigura sustenabilitatea sectorului agricol, vital pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #subvenții #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.