Fermierii sacrificați! Legea propusă de Parlament lasă sectorul agricol fără finanțare

Situația subvențiilor agricole din Republica Moldova devine tot mai complicată, în contextul în care datoriile neachitate pentru anul 2023 se ridică la aproximativ 80 de milioane de lei, implicând circa 40 de agenți economici. Mai grav, numeroși producători agricoli sunt în continuare „trași pe dreapta” din motive care, deocamdată, nu au fost clarificate de autorități.

În cadrul apelurilor de depunere a dosarelor pentru subvenționare în 2024, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a recepționat cereri în valoare totală de peste 3 miliarde de lei. Parlamentul ar urma să discute conceptul care vizează subvenționarea. Totuși, aceste cereri vor fi acoperite din Fondul de subvenționare pentru 2025, care este estimat la doar 1,7 miliarde de lei. Prin urmare, aproximativ 1,4 miliarde de lei rămân fără acoperire, iar dacă bugetul nu va fi rectificat, sumele restante vor fi amânate pentru 2026.

Această situație ridică întrebări serioase cu privire la dosarele pentru anul 2025, care deja se depun la AIPA și care, conform estimărilor, vor totaliza din nou aproximativ 3 miliarde de lei. Parlamentul discută astăzi adoptarea unei noi legi care vizează subvențiile agricole, însă măsurile propuse generează controverse și nemulțumiri în rândul producătorilor.

Noua lege propusă exclude măsuri esențiale pentru fermieri, precum stimularea creditării (compensarea dobânzilor) și subvenționarea achiziției de tehnică agricolă. Aceste modificări limitează accesul la finanțare pentru mulți producători agricoli, reducând considerabil suportul oferit acestora.

În plus, legea include prevederi preluate din regulamentele europene, valabile doar pentru statele membre UE, care beneficiază de finanțare din bugetul Uniunii Europene. În absența unui program clar de preaderare, precum SAPARD sau IPARD, fermierii moldoveni riscă să fie puși în fața unor cerințe stricte, fără a avea garanții că vor primi sprijin financiar adecvat.

Rămân multe necunoscute:

Cum vor fi acoperite deficitele acumulate pentru 2025 și 2026
Care este garanția că Republica Moldova va beneficia de fonduri din bugetul UE pentru agricultură și dezvoltare rurală
De ce nu este creat un program similar cu cele de preaderare, care să ofere sprijin real fermierilor

Producătorii agricoli solicită soluții clare și garantate pentru a evita acumularea unui nou val de datorii și pentru a asigura sustenabilitatea sectorului agricol, vital pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #subvenții #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.