Fiscul a pus tunurile grele pe business! Au dublat controalele operative

12 Iun. 2023, 08:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iun. 2023, 08:27 // Actual //  bani.md

Autoritățile, în frunte cu Serviciul Fiscal de Stat, fac eforturi din ce în ce mai agresive de a aduce bani la buget. Or, controlul de stat este un domeniu „sensibil” la acte de corupție. Aici mediul de afaceri interacționează cel mai mult cu instituțiile statului, ceea ce sporește intensificarea riscurilor de corupție.

Mediul de afaceri raportează periodic cazuri când organele de control intervin în activitatea de business în mod exagerat, neproporțional, abuziv, cu încălcări ale legislației sau folosindu-se de prevederile procedurale și componentele de infracțiuni existente. Comunitatea de afaceri percepe aceste intervenții ca estorcare de bani sau în anumite cazuri cu încercări de preluare a business-ului.

Or, fiscul și-a intensificat vizitele fiscale la oamenii de afaceri. Este vorba de 6370 de controale, cu 3191 mai mult în primul trimestru al anului 2023 față de perioada similară a anului precedent, se arată într-un răspuns oferit pentru BANI.MD de către instituție. Numărul total al controalelor fiscale a fost de 3411, cu 896 mai mult. Or, măsurarea performanței organelor de control în baza numărului cât mai mare controale relevă că de fapt obiectivul final al aparatului de stat ar fi cultivarea încălcărilor și oportunităților de colectare de bani și nu cel de a obține un număr cât mai mare de persoane ce se conformează și respectă legea.

Pe categorii, prin metoda de verificare totală au fost făcute 266 de controale, cu 12 mai puțin în primul trimestru al anului curent față de trimestrul similar al anului 2022. Verificarea totală se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului asupra tuturor actelor şi operaţiunilor de determinare a obiectelor (bazei) impozabile şi de stingere a obligaţiilor fiscale în perioada de după ultimul control fiscal. Verificarea totală este una documentară şi, în acelaşi timp, faptică a modului în care contribuabilul execută legislaţia fiscală.

Prin metoda de verificare tematică (tematica controalelor fiind: restituirea taxei pe valoarea adăugată, rambursarea taxe pe valoarea adăugată, subvenționarea locurilor de muncă) au fost făcute 1316 de controale, cu 57 mai mult. Verificarea tematică, potrivit legislației fiscale, se aplică atât în cazul controlului fiscal cameral, cât şi al celui la faţa locului şi constă în controlul asupra stingerii unui anumit tip de obligaţie fiscală sau asupra executării unei alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală, verificându-se documentele sau activitatea contribuabilului.

Prin metoda de verificare operativă, inspectorii fiscali au efectuat 1216 de verificări, cu 695 mai mult. Verificarea operativă se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului, observîndu-se procesele economice si financiare, actele şi operaţiunile aferente, pentru a constata autenticitatea lor, pentru a depista şi a preveni încălcarea legislaţiei fiscale. Verificarea operativă se face inopinat, prin verificare faptică şi/sau documentară. Dacă se constată vreo încălcare a legislaţiei fiscale, iar verificarea circumstanțelor necesită mai mult timp, materialele se transmit subdiviziunilor respective ale organului cu atribuţii de control fiscal pentru efectuarea unui control fiscal prin alte metode tehnice.

La alte tipuri de verificări, fiscul a indicat 616 de controale față de 460 în primul trimestru al anului 2022.

Totodată, în primele trei luni ale anului 2023, Serviciul Fiscal de Stat a instalat 24 de posturi fiscale, cu 12 mai puțin.

În concluzie, urmare a majorării controalelor fiscale, se creează impresia că organele de control au stabilite plafoane minime ale sumelor ce trebuie colectate din amenzi, în conformitate cu prognozele pentru buget pe anul în curs și în special cu prevederile din Legea bugetului de stat pentru anul în curs, care deja include suma veniturilor din amenzi și sancțiuni. Acestea impulsionează inspectorii să fie continuu în căutarea oportunităților de aplicare a amenzilor, astfel efortul în cadrul controlului de multe ori este țintit asupra găsirii încălcărilor, indiferent de gravitatea și importanța acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Sept. 2026, 16:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2026, 16:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, intră în Guvern cu un portofoliu de investiții, două apartamente, un Mercedes și participații în mai multe companii din România. Cele mai importante active din declarația de avere depusă la numire sunt acțiunile deținute la Banca Transilvania, evaluate în document la peste 25,5 milioane de lei românești.

Declarația, completată la 25 septembrie și aferentă veniturilor și averii din 2025, arată că Năsui a încasat anul trecut o indemnizație de 234.832 de lei românești de la Camera Deputaților din România. Mult mai mari au fost însă veniturile sale din investiții: ministrul declară dividende de 1.187.266 de lei românești de la Banca Transilvania, de peste cinci ori mai mult decât indemnizația sa de parlamentar.

În plus, Năsui a obținut 6 206 euro din chiria unui apartament.

Cea mai valoroasă poziție din declarație este participația sa la Banca Transilvania. Documentul indică o valoare declarată de 25.521.447 de lei românești pentru acțiunile deținute. Năsui mai declară participații la societatea de servicii de investiții financiare Muntenia Global Invest, evaluate la 167 760 de lei românești, și la compania de administrare imobiliară Bio Carpatherra, în valoare de 800 de lei.

Ministrul mai deține trei plasamente în titluri emise de Ministerul Finanțelor din România. În declarație sunt înscrise poziții de 168, 200 și 350 de titluri, cu dobânzi indicate de 1,6%, 5% și, respectiv, 6,8%.

La capitolul imobile, Năsui declară două apartamente. Primul, cu o suprafață de 49 de metri pătrați, a fost dobândit în 2007 și apare în declarație cu o valoare de 400.000 de euro. Cel de-al doilea are 99 de metri pătrați, a fost dobândit în 2016 printr-un contract de schimb și este declarat la 177.650 de euro.

În proprietatea ministrului se mai află un teren de 10,6 metri pătrați, destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016 și declarat cu valoarea de un leu românesc.

Năsui conduce un Mercedes GLC fabricat în 2016, cumpărat în același an. În declarație, automobilul figurează cu o valoare de achiziție de 40 000 de euro și o valoare de piață de circa 20.000 de euro, diferența fiind explicată prin amortizarea în timp.

În contul curent de la Banca Transilvania, ministrul indică aproximativ 24.830 de lei românești. Totodată, în declarație nu sunt înscrise datorii care să depășească pragul legal de raportare.

La capitolul interese personale, Năsui declară calitatea de membru al Asociației CFA România și al Societății pentru Libertate Individuală. De asemenea, acesta figurează ca membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România și vicepreședinte al filialei municipale București.

Veniturile din dividende sunt indicate la 1,18 milioane RON  și sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât indemnizația sa de parlamentar, iar valoarea declarată a participației la Banca Transilvania depășește 25,5 milioane RON.