Fiul proprietarului LVMH și unuia dintre cei mai bogați oameni din lume, Alexandre Arnault s-a căsătorit

Alexandre Arnault, în vârstă de 29 de ani, al doilea fiu cel mai mare al președintelui și CEO-ului LVMH, Bernard Arnault, s-a căsătorit sâmbătă la Paris cu Géraldine Guyot, fondatorul mărcii de accesorii franceze D’Estrëe.

Tinerii căsătoriți, care și-au anunțat logodna la începutul anului, au distribuit fotografii ale ceremoniei pe rețelele de socializare, Alexandre scria: „A început în 1998 acum este oui pour vie [da pentru viață]”.

Alexandre este vicepreședinte executiv al mărcii LVMH Tiffany & Co., după ce anterior a activat ca CEO al Rimowa. În mai, tatăl său Bernard l-a depășit pe Jeff Bezos pentru a deveni cel mai bogat om din lume, după ce valoarea sa netă a crescut la 186 miliarde de dolari.

Urmând tendința de nunți discrete și de înaltă societate, cuplul a ales să păstreze ziua în afara reflectoarelor.

Cuplul se întâlnește cel puțin august 2019 și s-a logodit cu puțin timp înainte de Crăciun, după o propunere romantică la Paris.

Bernard Arnault, care are cinci copii din două căsătorii, a acordat roluri superioare LVMH celor patru copii ai săi cei mai mari. Fiul cel mic Jean este încă student.

Singura fiică Delphine, în vârstă de 45 de ani, este director și vicepreședinte executiv al Louis Vuitton; fiul cel mare Antoine, în vârstă de 43 de ani, care s-a căsătorit cu supermodelul rus Natalia Vodianova anul trecut, este CEO al Berluti și supraveghează imaginea, comunicațiile și mediul pentru LVMH; iar al treilea fiu Frédéric, în vârstă de 26 de ani, este CEO al Tag Heuer.

Alexandre s-a format ca inginer, absolvind Ecole Telecom ParisTech și Ecole Polytechnique. A ocupat locuri de muncă la McKinsey & Company și KKR înainte de a se alătura companiei de familie cu un post la Fendi.

El a fost numit la Rimowa în 2017 după ce a jucat un rol crucial în decizia LVMH de a cumpăra o participație de 80% la producătorul de bagaje de înaltă tehnologie pentru 640 de milioane de euro (716 milioane de dolari), prima achiziție din Germania.

Sub mandatul de patru ani al lui Alexandre, Rimowa s-a asociat cu marca de îmbrăcăminte sport Suprem pentru o colaborare și a făcut o mare presiune pe social media pentru a atrage cumpărători și influențatori mai tineri, la modă.

Analiștii se așteaptă ca Tiffany & Co. să fie transformată în schimb pentru a face similar, precum și pentru a atrage clienți asiatici.

Alexandre va lucra sub conducerea lui Michael Burke, președinte și CEO la Louis Vuitton, cel mai mare jucător de bani al grupului, care va conduce acum și Tiffany & Co. Anthony Ledru, șeful Louis Vuitton din SUA, va prelua funcția de CEO al bijutierului.

La rândul ei, Géraldine a studiat la Central Saint Martins din Londra înainte de a se întoarce la Paris în 2015 pentru a fonda D’ESTRËE, care creează „accesorii de modă high-end”, inclusiv pălării și bijuterii.

Beyoncé se numără printre fanii ei celebri, iar marca este vândută la 100 de comercianți cu amănuntul din întreaga lume.

#LVMH #nunta #Bernard Arnault #lux #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.