Fiul proprietarului LVMH și unuia dintre cei mai bogați oameni din lume, Alexandre Arnault s-a căsătorit

Alexandre Arnault, în vârstă de 29 de ani, al doilea fiu cel mai mare al președintelui și CEO-ului LVMH, Bernard Arnault, s-a căsătorit sâmbătă la Paris cu Géraldine Guyot, fondatorul mărcii de accesorii franceze D’Estrëe.

Tinerii căsătoriți, care și-au anunțat logodna la începutul anului, au distribuit fotografii ale ceremoniei pe rețelele de socializare, Alexandre scria: „A început în 1998 acum este oui pour vie [da pentru viață]”.

Alexandre este vicepreședinte executiv al mărcii LVMH Tiffany & Co., după ce anterior a activat ca CEO al Rimowa. În mai, tatăl său Bernard l-a depășit pe Jeff Bezos pentru a deveni cel mai bogat om din lume, după ce valoarea sa netă a crescut la 186 miliarde de dolari.

Urmând tendința de nunți discrete și de înaltă societate, cuplul a ales să păstreze ziua în afara reflectoarelor.

Cuplul se întâlnește cel puțin august 2019 și s-a logodit cu puțin timp înainte de Crăciun, după o propunere romantică la Paris.

Bernard Arnault, care are cinci copii din două căsătorii, a acordat roluri superioare LVMH celor patru copii ai săi cei mai mari. Fiul cel mic Jean este încă student.

Singura fiică Delphine, în vârstă de 45 de ani, este director și vicepreședinte executiv al Louis Vuitton; fiul cel mare Antoine, în vârstă de 43 de ani, care s-a căsătorit cu supermodelul rus Natalia Vodianova anul trecut, este CEO al Berluti și supraveghează imaginea, comunicațiile și mediul pentru LVMH; iar al treilea fiu Frédéric, în vârstă de 26 de ani, este CEO al Tag Heuer.

Alexandre s-a format ca inginer, absolvind Ecole Telecom ParisTech și Ecole Polytechnique. A ocupat locuri de muncă la McKinsey & Company și KKR înainte de a se alătura companiei de familie cu un post la Fendi.

El a fost numit la Rimowa în 2017 după ce a jucat un rol crucial în decizia LVMH de a cumpăra o participație de 80% la producătorul de bagaje de înaltă tehnologie pentru 640 de milioane de euro (716 milioane de dolari), prima achiziție din Germania.

Sub mandatul de patru ani al lui Alexandre, Rimowa s-a asociat cu marca de îmbrăcăminte sport Suprem pentru o colaborare și a făcut o mare presiune pe social media pentru a atrage cumpărători și influențatori mai tineri, la modă.

Analiștii se așteaptă ca Tiffany & Co. să fie transformată în schimb pentru a face similar, precum și pentru a atrage clienți asiatici.

Alexandre va lucra sub conducerea lui Michael Burke, președinte și CEO la Louis Vuitton, cel mai mare jucător de bani al grupului, care va conduce acum și Tiffany & Co. Anthony Ledru, șeful Louis Vuitton din SUA, va prelua funcția de CEO al bijutierului.

La rândul ei, Géraldine a studiat la Central Saint Martins din Londra înainte de a se întoarce la Paris în 2015 pentru a fonda D’ESTRËE, care creează „accesorii de modă high-end”, inclusiv pălării și bijuterii.

Beyoncé se numără printre fanii ei celebri, iar marca este vândută la 100 de comercianți cu amănuntul din întreaga lume.

#LVMH #nunta #Bernard Arnault #lux #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.