FLASH Poziția tacită a Gazpromului aruncă în aer concursul lui Parlicov de la Moldovagaz! Ceban rămâne interimar

Consiliul de Observatori al Moldovagaz nu a luat nici o decizie în privința noii componențe a Consiliului de Administrație a companiei. Este vorba de Dorin Junghietu, președinte al Consiliului de Administrație, Vadim Ceban, vicepreședinte al Consiliului de Administrație, Eduard Calancea și Radu Mandraburca.

Regulamentul intern al Moldovagaz prevede că în cazul care CO nu ia o decizie până în data de 25 septembrie curent, mandatul șefului Moldovagaz este prelungit automat. Respectiv, ramâne în vigoare și componența actuală a CA.

Consiliul de Observatori al Moldovagaz are șase membri. Patru de la Gazprom și doi din partea Republicii Moldova. Deciziile în CO se iau cu cinci voturi, respectiv nicio parte nu are majoritatea.

În Consiliul de Administrație al Moldovagaz sunt nouă membri, cinci din partea Federației Ruse și patru din partea Republicii Moldova.

Moldovagaz este controlată de concernul rus Gazprom (50%), Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%). Moldovagaz a contabilizat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, comparativ cu pierderile de 323 milioane de lei în anul 2022, potrivit raportului financiar al companiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldoagaz #ministerul energiei #parlicov #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.