FMI a ajuns la un acord la nivel de experți cu Republica Moldova. Ar putea fi semnat în septembrie

Fondul Monetar Internațional a ajuns la un acord la nivel de experți cu autoritățile Republicii Moldova cu privire la finalizarea primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă. Acest acord se preconizează a fi aprobat de către Consiliul de directori executivi al FMI în luna septembrie. După ședința Consiliului, Republica Moldova va putea accesa 20,65 milioane de Drepturi Speciale de Tragere (circa 27 de milioane dolari SUA). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programului se va ridica la 245 de milioane de dolari SUA, transmite IPN.

În perioada 20 iulie și 8 august, misiunea FMI condusă de Ruben Atoyan a purtat discuții cu autoritățile Republicii Moldova în contextul primei evaluări a programului susținut prin cele două mecanisme.

Ruben Atoyan a menționat că programul se implementează cu succes, în pofida șocurilor grave și intercorelate. Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță, iar reformele în domeniul luptei cu corupția, promovării supremației legii, guvernanței bugetare și supravegherii sectorului financiar avansează rapid. Autoritățile au numit în funcție procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție (acțiune importantă în contextul programului) în luna iunie, cu mult mai devreme decât s-a anticipat. Determinarea autorităților de a avansa pe calea implementării reformelor atât de necesare nu a fost știrbită de șocurile succesive, autoritățile reafirmându-și angajamentele asumate în cadrul programului, precum și fermitatea în implementarea lui.

„Totuși, războiul din Ucraina continuă să afecteze semnificativ economia Republicii Moldova. Pentru anul 2022 se prognozează o stagnare a PIB-ului real. Impactul negativ al înrăutățirii perspectivelor economice globale, ruperii lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție este aprofundat de impactul secetei asupra producției agricole. Creșterea inflației s-a accelerat rapid din cauza creșterii prețurilor la resursele energetice și produsele alimentare, iar cursul de schimb s-a depreciat din cauza condițiilor extrem de complicate de pe piață. Indicatorii bugetari în prima jumătate a anului 2022 au rămas robuști în urma confluenței unor venituri bugetare mai mari și a granturilor, dar și datorită neexecutării pe deplin a cheltuielilor bugetare aprobate. Faptul că băncile sunt bine capitalizate, lichide și profitabile a permis parcurgerea crizei curente într-o manieră satisfăcătoare”, a declarat Ruben Atoyan, citat într-un comunicat de presă al Misiunii FMI în Moldova.

În ceea ce privește politica monetară, Banca Națională a Moldovei are o abordare bazată strict pe date și statistici și aceasta s-a dovedit a fi eficientă la ancorarea așteptărilor privind inflația. De la începutul anului curent, BNM a ajustat politica monetară pentru a tempera efectele secundare ale unui nivel mai mare al inflației importate și ale întreruperilor în lanțurile de aprovizionare. În condițiile în care perspectivele inflației sunt afectate de deteriorarea mediului extern, autoritățile rămân ferme în intenția de a asigura flexibilitatea cursului de schimb, care acționează ca un amortizor de șocuri, iar intervențiile BNM se vor limita doar la atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară, notează Ruben Atoyan.

Perspectivele creșterii economice sunt periclitate în continuare de riscuri. Creșterea mai bruscă decât s-a anticipat a prețurilor la resursele energetice și perturbările în livrarea acestora, precum și creșterea prețurilor la produsele alimentare pe piețele internaționale, creșterea costurilor de trai și distanța mică de la războiul din Ucraina ar putea duce la deteriorarea în continuare a situației economice și la scăderea încrederii, fapt care va impune necesitatea de luare a unor decizii dificile în materie de prioritizare a măsurilor de politici, precizează experții FMI. Implementarea cu fermitate a unui pachet de reforme cuprinzător și susținerea acordată în continuare de FMI și alți parteneri va contribui la ancorarea încrederii.

#experti #coruptie #acord #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.