FMI, către Guvern: Suntem profund îngrijorați de lipsa autonomiei instituționale și reforma justiției

Echipa FMI a avut discuții constructive și productive cu autoritățile moldovenești cu privire la performanța economică și politicile care stau la baza celei de-a cincea revizuiri în temeiul mecanismului extins de credit și al mecanismului extins de fond (ECF/EFF) și prima revizuire în cadrul mecanismului pentru reziliență și sustenabilitate (RSF). .

Performanța programului a fost bună și, în general, pe drumul cel bun, deși unele reforme structurale au fost amânate.

Recuperarea economică durează mai mult decât se anticipa, într-un context de provocări persistente și contagii din războiul Rusiei în Ucraina.

O misiune FMI, condusă de Clara Mira, a avut discuții la Chișinău în perioada 22 aprilie-3 mai pentru a cincea revizuire a programelor Republicii Moldova în cadrul acordului ECF/EFF și prima revizuire în cadrul acordului RSF. La finalul discuțiilor, doamna Mira a emis următoarea declarație:

„Redresarea economiei moldovenești a fost mai lentă decât era de așteptat, în timp ce răspândirile și vânturile în contra din războiul Rusiei în Ucraina continuă. PIB-ul real a crescut cu 0,7% în 2023, sub prognoza de 2% a FMI la momentul ultimei revizuiri. Acest lucru sa datorat în primul rând unei redresări mai slabe a cererii interne, în special a consumului privat și a investițiilor. Recuperarea ar trebui să continue în 2024, cu o creștere de 2,6%, din nou mai mică decât se prognozase anterior. Riscurile includ posibile șocuri de energie reînnoită sau un nou val de refugiați. Creșterea mai rapidă decât cea anticipată a partenerilor comerciali, progresul mai rapid către aderarea la UE și accelerarea reformelor structurale reprezintă riscuri pozitive”, spune Clara Mira.

Potrivit ei, Bugetul pentru 2024 consolidează siguranța socială, susține și mai mult securitatea energetică și sprijină investițiile și reformele care stimulează creșterea. Având în vedere că inflația se află în intervalul țintă a BNM din noiembrie, poziția actuală a politicii monetare este adecvată. Flexibilitatea cursului de schimb și menținerea unor rezerve valutare suficiente vor fi esențiale pentru a aborda șocurile. Politica monetară ar trebui să rămână concentrată pe menținerea stabilității prețurilor.

„Performanța programului a fost bună și, în general, pe drumul cel bun, deși cu unele întârzieri în reformele structurale. Autoritățile au îndeplinit toate criteriile cantitative de performanță la sfârșitul lunii decembrie. Au fost îndeplinite criteriile structurale de la sfârșitul lunii decembrie privind consolidarea administrației fiscale și finalizarea unui triaj al întreprinderilor de stat. A fost adoptată Legea privind acțiunea climatică. Cu toate acestea, reformele convenite pentru a consolida autonomia instituțională și guvernanța BNM (decembrie) și pentru a stabili o infrastructură de adjudecare anticorupție, inclusiv un proces credibil de selecție a judecătorilor (martie) sunt amânate, deși lucrările sunt în desfășurare”, conchide Clara Mira.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforme #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră