FMI, către Guvern: Suntem profund îngrijorați de lipsa autonomiei instituționale și reforma justiției

Echipa FMI a avut discuții constructive și productive cu autoritățile moldovenești cu privire la performanța economică și politicile care stau la baza celei de-a cincea revizuiri în temeiul mecanismului extins de credit și al mecanismului extins de fond (ECF/EFF) și prima revizuire în cadrul mecanismului pentru reziliență și sustenabilitate (RSF). .

Performanța programului a fost bună și, în general, pe drumul cel bun, deși unele reforme structurale au fost amânate.

Recuperarea economică durează mai mult decât se anticipa, într-un context de provocări persistente și contagii din războiul Rusiei în Ucraina.

O misiune FMI, condusă de Clara Mira, a avut discuții la Chișinău în perioada 22 aprilie-3 mai pentru a cincea revizuire a programelor Republicii Moldova în cadrul acordului ECF/EFF și prima revizuire în cadrul acordului RSF. La finalul discuțiilor, doamna Mira a emis următoarea declarație:

„Redresarea economiei moldovenești a fost mai lentă decât era de așteptat, în timp ce răspândirile și vânturile în contra din războiul Rusiei în Ucraina continuă. PIB-ul real a crescut cu 0,7% în 2023, sub prognoza de 2% a FMI la momentul ultimei revizuiri. Acest lucru sa datorat în primul rând unei redresări mai slabe a cererii interne, în special a consumului privat și a investițiilor. Recuperarea ar trebui să continue în 2024, cu o creștere de 2,6%, din nou mai mică decât se prognozase anterior. Riscurile includ posibile șocuri de energie reînnoită sau un nou val de refugiați. Creșterea mai rapidă decât cea anticipată a partenerilor comerciali, progresul mai rapid către aderarea la UE și accelerarea reformelor structurale reprezintă riscuri pozitive”, spune Clara Mira.

Potrivit ei, Bugetul pentru 2024 consolidează siguranța socială, susține și mai mult securitatea energetică și sprijină investițiile și reformele care stimulează creșterea. Având în vedere că inflația se află în intervalul țintă a BNM din noiembrie, poziția actuală a politicii monetare este adecvată. Flexibilitatea cursului de schimb și menținerea unor rezerve valutare suficiente vor fi esențiale pentru a aborda șocurile. Politica monetară ar trebui să rămână concentrată pe menținerea stabilității prețurilor.

„Performanța programului a fost bună și, în general, pe drumul cel bun, deși cu unele întârzieri în reformele structurale. Autoritățile au îndeplinit toate criteriile cantitative de performanță la sfârșitul lunii decembrie. Au fost îndeplinite criteriile structurale de la sfârșitul lunii decembrie privind consolidarea administrației fiscale și finalizarea unui triaj al întreprinderilor de stat. A fost adoptată Legea privind acțiunea climatică. Cu toate acestea, reformele convenite pentru a consolida autonomia instituțională și guvernanța BNM (decembrie) și pentru a stabili o infrastructură de adjudecare anticorupție, inclusiv un proces credibil de selecție a judecătorilor (martie) sunt amânate, deși lucrările sunt în desfășurare”, conchide Clara Mira.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforme #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.