Industria europeană a berii este lovită de un tsunami de costuri mari

14 Nov. 2022, 16:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
14 Nov. 2022, 16:47 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În Franţa, asociaţia berarilor tra­ge de luni întregi semnalul cu privire la creşterea uriaşă a costurilor de pro­ducţie (materii prime, ambalaje, energie, transporturi) căreia produ­că­torii sunt nevoiţi să-i facă faţă, o situaţie cu atât mai îngrijorătoare după doi ani de criză sanitară care au fragilizat industria, scrie Euractiv.

În plus, industria locală a malţu­lui întâmpină dificultăţi în a-şi con­tinua livrările către producătorii de bere din cauza costurilor de produc­ţie alimentate de criza actuală a energiei.

Cu perspective din ce în ce mai sumbre, industria franceză a malţului se teme că avantajul său competitiv pe piaţa internaţională se va diminua treptat. Pentru a-şi menţine produc­ţia, asociaţia din industrie face apel pen­tru susţinere la autorităţile franceze.

În Marea Britanie, liderii indus­triei berii cer guvernului să vină cu susţinere specifică pentru a asigura viitorul producătorilor de bere în condiţiile în care costurile în creştere dramatică provoacă o „furtună per­fectă“.

Consumatorii fie se vor con­frun­ta cu preţuri în creştere, fie îşi vor vedea localurile preferate închizân­du-se.

Producătorii britanici spun că preţul mediu al unei halbe ar putea depăşi 7 lire sterline (8 euro) în con­di­ţiile în care facturile la energie afectează atât producătorii, cât şi puburile.

Nici în Germania situaţia nu este mai bună.

„Deja în criza pandemică, blocajele de la nivelul lanţurilor de aprovizionare şi creşterile de costuri au lovit puternic în industrie. Dar ceea ce se întâmplă acum este fără precedent. Creşterile de costuri pen­tru producătorii de bere au atins un nivel care le ameninţă existenţa. Asis­­tăm la scumpiri fără precedent ale materiilor prime, ambalajelor, energiei şi logisticii,“ a declarat recent Nina Gollinger, purtătoare de cuvânt a Asociaţiei Berarilor Ger­mani, pentru FoodIngredientsFirst.

Potrivit acesteia, preţurile malţu­lui au crescut cu până la 100% în acest an, iar cel al paleţilor cu 100%. Producătorii de bere sunt de ase­menea afectaţi de deficitul de CO2.

Cu consumatorii deja nevoiţi să plătească mai mult pentru bere în contextul inflaţiei, unele guverne vor să împingă costurile şi mai sus. Por­tugalia intenţionează să majoreze taxele speciale pentru bere cu 4%.

„O astfel de măsură ar avea un impact serios asupra competitivităţii şi supravieţuirii industriei berii, com­paniilor şi consumatorilor“, sublinia­ză Francisco Girio, secretar general al APCV Cervejeiros.

Şi în Praga berea se scumpeşte. Preţurile energiei au crescut de a­proa­pe patru ori pentru producă­torul ceh Ceske Budejovice şi de aceea acesta a decis să majoreze preţurile cu 10% din noiembrie.

Şi cel mai mare producător ceh de bere, Plzensky Prazdroj, a majorat preţurile.

O altă problemă pentru producătorii de bere din întreaga Europă: recoltele de hamei din acest an vor fi semnificativ sub medie în Germania şi Cehia.

21 Apr. 2026, 20:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2026, 20:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor
Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.