FMI: Economia rusă se îndreaptă spre colaps – războiul și sancțiunile adâncesc criza

Economia militară a Rusiei, susținută de investiții masive în comanda de apărare, se află aproape de epuizarea ultimelor rezerve, conform prognozelor economiștilor de la Fondul Monetar Internațional (FMI). Aceștia estimează că, începând cu anul 2025, rata de creștere a PIB-ului rus se va reduce aproape de trei ori și va continua să scadă în anii următori.

Potrivit estimărilor FMI, economia Rusiei va crește cu 3,6% în acest an, dar în 2025 va încetini la doar 1,3%. Până în 2029, ritmul de creștere ar putea ajunge la 1,2%, conform prognozelor din raportul din octombrie al fondului.

FMI preconizează că, în anul următor, Rusia va crește cu o treime mai lent decât țările dezvoltate (1,8%) și de trei ori mai lent decât cele în dezvoltare (4,2%). Comparativ cu China, care se estimează că va crește cu 4,5%, economia rusă va rămâne în urmă de 3,5 ori, iar față de India (6,5%) de cinci ori.

„Încetinirea drastică,” scrie FMI, va fi rezultatul scăderii consumului privat și a creșterii investițiilor, precum și a unei lipse de forță de muncă, pe care președintele Vladimir Putin a estimat-o la 2,5 milioane de persoane. De asemenea, fondul preconizează o scădere a prețului petrolului, de la 81,29 dolari pe baril în medie în acest an, la 72,84 dolari în anul următor.

În primul an de război, PIB-ul rus a scăzut cu doar 1,2%, de cinci ori mai puțin decât prognoza inițială a guvernului. Începând cu anul 2023, Rosstat a început să raporteze o creștere care a compensat complet recesiunea: anul trecut, conform statisticilor oficiale, economia a crescut cu 3,6%, iar între ianuarie și august anul curent, cu 4,2%.

Economia a fost susținută de un „stimul fiscal,” subliniază economistul Alexander Isakov de la Bloomberg Economics. Între 2022 și 2024, guvernul a cheltuit aproximativ 20 de trilioane de ruble pe apărare națională, investind bani în întreprinderile din industria de apărare și oferind bonusuri generoase celor care s-au oferit voluntar pentru a merge la război. Totuși, efectul stimulului fiscal a trecut deja de vârful său, consideră Isakov: construcția și transportul de marfă stagnează din începutul anului 2024, iar producția militară, deși continuă să crească, nu este suficientă pentru a compensa declinul din sectoarele civile.

Economia nu mai poate crește producția: utilizarea capacităților depășește 80%, ceea ce nu a mai fost văzut în istoria recentă, iar numărul șomerilor a atins un minim istoric. Pentru a crește, sunt necesare investiții, dar Kremlinul pare hotărât să finanțeze prioritar doar industriile direct legate de război, notează experții Institutului pentru Economii în Dezvoltare al Băncii Finlandei (BOFIT).

„Investițiile în producția militară, însoțite de demontarea instituțiilor de piață, pot întări poziția lui Putin pe termen scurt, dar devin o bombă cu ceas pentru perspectivele pe termen lung ale economiei,” afirmă profesorul Konstantin Sonin de la Universitatea Chicago. „Războiul lui Putin nu doar că face viața rușilor mai dificilă decât ar fi fost fără el. De asemenea, se transformă într-o condamnare pentru generațiile viitoare,” adaugă expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fmi rusia #prognoza #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Moldovagaz riscă să ajungă în stare de insolvabilitate, potrivit unei analize realizate de Ministerul Finanțelor, care a evaluat situația economico-financiară a întreprinderii. Concluzia autorităților este că povara datoriilor, în special cele față de „Gazprom”, pune în pericol capacitatea companiei de a-și onora obligațiile pe termen lung.

Potrivit datelor analizate, datoriile totale ale Moldovagaz se ridică la 14,6 miliarde de lei, iar peste 10 miliarde de lei reprezintă obligații față de „Gazprom” și compania afiliată Factoring Finance.

În anul 2024, Moldovagaz a înregistrat pierderi nete de 627,6 milioane de lei, după ce în anul precedent compania raportase un profit net de 1,09 miliarde de lei. Atât veniturile, cât și cheltuielile companiei au scăzut, însă reducerea costurilor de producție a permis obținerea unei profitabilități brute mai mari, profitul brut ajungând la 2,45 miliarde de lei, cu 949 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Cu toate acestea, problema majoră rămâne datoria istorică față de „Gazprom”, acumulată pe parcursul mai multor ani. Conform documentelor financiare, aceasta este estimată la 13,1 miliarde de lei, dintre care aproape 2,9 miliarde de lei reprezintă penalități.

Amintim că, potrivit „Gazprom”, datoria istorică a Republicii Moldova pentru gazele naturale depășește 700 de milioane de dolari. Autoritățile de la Chișinău nu recunosc această sumă, dar acceptă concluziile auditului internațional, care a stabilit că datoria reală ar fi de doar 8,6 milioane de dolari.

Ministerul Finanțelor avertizează că, în condițiile actuale, Moldovagaz este capabilă să achite doar facturile curente, însă nu mai are capacitatea de a acoperi datoriile pe termen lung. Pentru a ieși din această situație, compania ar trebui să își reducă nivelul datoriilor și să își consolideze capitalul propriu.

Totodată, în analiză este remarcat un aspect controversat: modul în care Ministerul Finanțelor interpretează situația datoriei Moldovagaz față de „Gazprom” pare să fie în contradicție cu poziția oficială a Guvernului, care se bazează pe rezultatele auditului internațional și respinge valoarea revendicată de partea rusă.

#faliment #Moldovagaz #finanțe